15 august 2024, 16:30 Personalități views 55735
In memoriam Serghei Lunchevici
15 august 2024, 16:30 Personalități views 55735

In memoriam Serghei Lunchevici

Astăzi, 15 august, сomemorăm 29 ani de la trecerea în eternitate a violonistului Serghei Lunchevici, dirijor al Orchestrei de muzică populară Fluieraş a Filarmonicii din Chișinău.

Serghei Lunchevici s-a născut la 29 aprilie 1934 la Chișinău, tatăl lui era vatman, iar mama − controloare în acelaşi tramvai. Serghei şi-a manifestat dragostea pentru muzică din fragedă copilărie, la auzul muzicii vibra întreaga lui fiinţă, la vîrsta de 6 ani le-a declarat părinţilor, că va deveni muzician. Tatăl său, însă era de părere că aceasta nu este o meserie serioasă şi încerca să-l determine să aleagă o altă meserie, fratele lui mai mare Victor (cu 9 ani mai mare) era pasionat de matematică. Dacă în oraş venea vreo trupă de lăutari, Serghei trebuia căutat la o margine a Chişinăului şi-l adunau tîrziu de pe drumuri, fapt care-i întrista pe părinţii lui.

În anul 1941 familia Lunchevici a fost deportară în Siberia, de unde după război se întoarce cu mama şi fratele, fără dreptul de a locui în apropierea Chişinăului, tatăl lui însă a rămas să-şi „ispăşească pedeapsa”. Serghei începe să studieze vioara cu profesorul Vilic. Apoi, în anul 1953 absolveşte Şcoala de Muzică, la G. Gerşfeld. Adesea la şcoală compunea pe ascuns muzică. În anul 1957 I. Lunchevici absolveşte Conservatorul de la Chișinău, vioara − clasa profesorului I. Dailis, iar în anul 1958 Facultatea Dirijat Coral şi Compoziţie, clasa profesorului B. Miliutin.

Începînd cu anul 1955 este violonist în Orchestra de muzică populară a Filarmonicii din Moldova, care a fost apoi redenumită în „Fluieraş”. În anul 1958, devine conducător artistic şi dirijor al orchestrei, înlocuindu-l la acest post pe D. Fedov. El a fost cel mai tînăr artist distins cu titlul Artist Emerit al Republicii Moldova (la numai 25 de ani).

În anul 1967 a debutat în rolul lui Toma Alistar în filmul „Lăutarii”, regizat de Emil Loteanu. Cele mai mari pasiuni ale sale erau culegerea folclorului şi interpretarea muzicii populare moldoveneşti. Talentul sau a fost unul plenar, a compus cîntece şi muzică, inclusiv pentru filme, a făcut aranjamente pentru orchestră. Concertele sale erau adevărate sărbători ale sufletului şi pe bună dreptate S. Lunchevici este numit „ultimul lăutar”.

A cucerit inimile multor spectatori din întreaga lume începînd cu Birmania şi pînă în America Latină, din Africa şi pînă în Europa, indiferent dacă interpreta „Jalea ţiganului” sau vreo piesă clasică. Chiar dacă maestrul nu a avut ocazia să predea în vreo instituţie de învăţămînt, talentul său de dascăl şi pedagog este de necontestat, are mulţi discipoli. Serghei Lunchevici rămîne unul dintre vioriştii şi dirijorii de frunte ai Republicii Moldova din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Printre numeroasele sale pasiuni un loc special îl ocupa vînătoarea şi pescuitul. El este autorul Dicţionarului vînătorului şi pescarului, pînă de curînd unica carte de acest fel editată în Republica Moldova.

A plecat în lumea celor drepţi la 15 august 1995 la Chișinău şi a fost înmormîntat la Cimitirul Central Armenesc.

În anul 2003 a fost luată decizia ca Filarmonica Naţională să-i poarte numele.

Cuvinte cheie:

Moldova , muzica , interpret

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1880
Populația:
342 locuitori

Vladimirovca este un sat din cadrul comunei Găvănoasa, raionul Cahul. Satul are o suprafaţă de circa 0.88 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.24 km. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Cahul și la 190 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 342 de oameni. Prima mențiune documentară a satului Vladimirovca datează din anul 1880.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.