04 mai 2023, 11:30 Personalități views 14912
04 mai 2023, 11:30 Personalități views 14912

195 de ani de la nașterea lui Constantin Stamati-Ciurea

Astăzi se împlinesc 195 de ani de la nașterea prozatorului, dramaturgului şi poetului Constantin Stamati-Ciurea. S-a născut la 4 mai 1828 la Chișinău.

Este fiul lui Constantin Stamati. Studiază la Paris, mai întîi la un liceu, apoi urmează Facultatea de Drept, Filozofie şi Ştiinţe ale Naturii. Activează un timp ca secretar al ambasadei ruseşti la Paris, Berlin, Londra. După 1850 revine în Moldova şi lucrează temporar în Cancelaria guvernatorului militar. Ajunge membru al Comitetului statistic din Basarabia (1863-1864). În 1860 se retrage la moşia sa din Caracuşenii Vechi, consacrîndu-se activităţii literare, picturii, fotografiei, astronomiei. Debutează cu lucrarea „Cometa anului 1853 sau încă o dată Mitrofanuşka”, apărută în limba rusă (Chișinău, 1853). Este o adaptare a piesei lui C. Stamati „Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul”.

Împreună cu literatul basarabean N. Gherbanovschi, tălmăceşte în limba rusă vodevilul „Piatra din casă”, rămas în manuscris, şi piesele „Creditorii” şi „Un rămăşag” de V. Alecsandri (Odesa, 1854). Prima scriere originală „Amintiri despre o vînătoare din Basarabia”, publicată la Odesa în limba rusă (1854), denotă influenţa scriitorilor I. Turgheniev şi N. Gogol. În anii următori publică cîteva piese: drama „Silven” şi volumul de proză „Scene din viaţa de provincie” (1857).

Conform propriilor mărturisiri, la Viena i se tipăresc mai multe piese şi proze în limbile franceză şi germană (1880). Între 1885 şi 1892 îi apar la Chișinău şi Odesa lucrări dramatice, povestiri şi fabule. În ultimii ani de viaţă se încuscreşte cu Mitropolitul Bucovinei şi al Dalmaţiei Silvestru Morariu-Andrievici, sub influenţa căruia traduce o bună parte din scrierile sale şi editează la Cernăuţi 2 volume de „Opuri dramatice” (1888 şi 1893), urmate de romanul „Insula Sagalin” (1894), culegeri de schiţe, povestiri şi eseuri. În majoritatea scrierilor sale dramatice („Magdalena păcătoasă”, „Cărăbuşul”, „Fricosul”, „Baciul amorului” ş.a.) predomina tema vieţii de familie. Cea mai reuşită piesă a lui C. Stamati-Ciurea e considerată drama „Moartea lui Lermontov” (Odessa, 1885), în care scriitorul deplînge destinul tragic al marelui poet. Critica literară dă o înaltă apreciere piesei, autorul ei fiind ales membru al Societăţii Teatrale de la Moscova. Scriitorul a întreţinut relaţii de prietenie cu mari personalităţi: cu savantul german A. Humboldt, cu vestitul filolog rus F. E. Korş ş.a.

În secolul al XlX-lea piesele lui C. Stamati-Ciurea au fost jucate pe scenele teatrelor din Chișinău, Odesa şi Cernăuţi. În zilele noastre la
Constantin Stamati-Ciurea a decedat la 22 februarie 1898 la moșia sa de la  Caracuşenii Vechi, Hotin. În 1988, cu prilejul comemorării a 160 de ani de la naşterea scriitorului, a fost inaugurat la Caracuşenii Vechi, în localul şcolii, un muzeu consacrat vieţii şi operei lui C. Stamati-Ciurea, iar în 1993 i-a fost înălţat un bust.

Cuvinte cheie:

aniversarea , personalitati

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1552
Populația:
114 locuitori

Rediul de Sus este un sat din cadrul comunei Albineţul Vechi, raionul Făleşti. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Fălești și la 138 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 114 oameni. Satul Rediul de Sus a fost menționat documentar în anul 1552.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.