04 iunie 2024, 18:00 Realitatea moldovenească 1119

Și iarăși pre-vetting, sau Urmele oligarhilor fugari în reforma justiției

În sectorul justiției, ia amploare scandalul asociat îndoielilor privind integritatea și onestitatea unor membri ai comisiilor de evaluare. În opinia experților, aceasta pune sub semnul întrebării nu numai procesul de verificare a judecătorilor și procurorilor, ci și întreaga reformă.

După avocatul olandez Hermann von Hebel, față de care sau apărut întrebări privind reputația sa la locurile anterioare de muncă, în centrul atenției publice a ajuns fosta judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) Tatiana Răducanu . Dar, spre deosebire de colegul său de comisie, ea a preferat să demisioneze «pentru a nu pune în pericol procesul de verificare și pe membrii comisiei ». Plus la asta, în contextul campaniei declanșate împotriva ei, Răducanu a adresat o plîngere Procuraturii Generale și Consiliului suprem al procurorilor.

Unii experți vorbesc despre o reglare de conturi între diferite grupuri de influență și despre prezența interesului de a discredita procesul evaluării preliminare. Alții susțin că în acest fel Ilan Șor și Veaceslav Platon au reușit să influențeze procedurile de evaluare și să-și introducă oamenii lor în organele procuraturii și sistemul judiciar. Noul scandal din sectorul justiției poate vorbi despre problemele apărute în interiorul sistemului, mai grave ca cele precedente.

«Veterana sistemului judiciar»

Tatiana Răducanu și-a început activitatea în sistemul judiciar în a.1988. În iunie, 2005 a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, unde a făcut justiție timp de peste 11 ani. În noiembrie 2013 a intrat în componența Consiliului Suprem al magistraturii (CSM). La finele a. 2016 Răducanu și-a depus cererea de demisie, care a fost aprobată de parlament. «Mă îngrijorează situația actuală din sistemul judiciar, în special problemele care țin de promovarea și numirea persoanelor dubioase în funcții de conducere, precum și de revizuirea legislației privind pensiile judecătorilor», - a spus ea.

În acea perioadă Răducanu a fost unica care nu a sprijinit candidatura lui Mihail Poalelungi la funcția de șef al Curții Supreme de Justiție, față de care au răsunat pretenții de afiliere Partidului democrat. Judecătoarea a declarat că el trebuie să-și asume responsabilitatea pentru o mare parte din greșelile comise de CSJ. Ulterior Poalelungi a ajuns în fruntea Curții Constituționale, care în iunie, 2019 a emis un șir de decizii în favoarea PDM, care ulterior au fost anulate și recunoscute ilegale. După aceasta Răducanu a declarat că nu este suficientă demisia lui Poalelungi și a colegilor săi: « El trebuie lipsit de imunitate cu inițierea unui dosar penal pentru abuz în serviciu ».

Tatianei Răducanu i-a fost conferită diploma de onoare a Consiliului superior al magistraturii, ordinul Gloria Muncii, titlul onorific «Veterană a sistemului judiciar». În scurt timp după demisia din funcția de judecătoare, ea a venit în fruntea consiliului de administrație al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație non-guvernamentală, care participă activ la dezvoltarea și monitorizarea reformelor în sectorul justiției.

Pe parcursul ultimilor ani Tatiana Răducanu în mod repetat și-a înaintat candidatura la funcția de membră a Curții Constituționale numite de CSM, dar nu a obținut sprijinul necesar. În a.2019 Olesea Stamate, pe atunci ministra justiției, iar azi – deputată PAS, a declarat că Răducanu nu poate ocupa funcția dată din cauza dosarelor pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Se știe, că deciziile judecătorești semnate de ea au provocat cel puțin șapte pierderi la CEDO. În alt caz, în iunie, 2023 nimeni dintre candidații admiși la concursul pentru funcția de judecător constituțional, inclusiv Tatiana Răducanu, nu a primit numărul necesar de voturi pentru numirea în funcție.

În ianuarie, 2021 președinta Maia Sandu a format noua componență a Consiliului suprem de securitate, în care a intrat și Tatiana Răducanu ca reprezentantă a unei organizații non-guvernamentale. Aceasta a provocat criticile unor experți, dat fiind că fosta judecătoare este ruda conducătorului unei companii comerciale mari, care în timpul campaniei electorale a sprijinit financiar PAS. În plus, în a.2014 Ziarul de Gardă anunța despre bunurile imobiliare de milioane, ce aparțin Tatianei Răducanu.

În martie, 2022 cu intrarea în vigoare a legii pre-vetting, care prevede verificarea candidaților la funcțiile-cheie din sistemul judiciar și procuratură, în Moldova a început formarea comisiei speciale de evaluare. În componența ei au intrat experți moldoveni și internaționali, care urmau să verifice averile nu doar ale candidaților, dar și ale rudelor acestora. Printre membrii comisiei din partea Moldovei a fost și Tatiana Răducanu, candidatura căreia a fost sprijinită de parlament.

În decembrie, 2023 s-a întrunit în prima sa ședință Comisia pentru evaluarea externă a integrității etice și financiare a procurorilor, formată conform aceluiași principiu. În ajun, parlamentul a sprijinit din nou candidatura Tatianei Răducanu, propusă de fracțiunea PAS, ca membră din partea Moldovei. Mandatul acestei comisii constă în evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliului superior al procurorilor, care au depus actele după 1 septembrie, 2023, precum și a procurorilor de la Procuratura Generală și procuraturile specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale).

Continuarea articolului citiți pe noi.md.