16 decembrie 2023, 11:00 Realitatea moldovenească 1535

Opinii: Respectarea drepturilor omului în Republica Moldova s-a înrăutățit în ultimii ani

Mai mulți experți și foști demnitari de stat, în cadrul mesei rotunde „Independența justiției constituționale și impactul ei asupra provocărilor actuale din domeniul drepturilor omului”, au punctat principalele probleme din domeniul respectării drepturilor omului din țara noastră.

În timpul discuțiilor, participanții au încercat să răspundă la un set întreg de întrebări care țin de justiția constituțională înfăptuită de Curte (CC) în lumina asigurării protecției drepturilor omului, și anume,

• care sunt provocările sistemice care afectează activitatea de înfăptuire a justiției constituționale?
• care este statutul juridic al CC și respectiv al judecătorilor constituționali?
• sunt hotărârile CC norme de drept, sau izvor de drept?
• face oare CC parte ca organ de jurisdicție constituțională din ramurile puterii de stat sau este o supraputere în ierarhia puterilor de stat?
• poate oare CC exercita funcții de jurisdicție constituțională care nu sunt stabilite expres în Constituție sau în legile speciale?
• poate CC să interpreteze Constituția în așa mod ca să genereze noi norme de drept constituțional?
• poate oare Curtea să substituie ramurile puterii de stat?
• admite oare CC încălcări grave ale Constituției și legislației în vigoare a Republicii Moldova, și dacă da atunci de ce?
• este Curtea și judecătorii constituționali într-adevăr garanți al Constituției?
• afectează drepturile și libertățile fundamentale ale omului Curte constituțională care înfăptuiește justiția contrar Constituției?

Potrivit lui, Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO că drepturile omului în Republica Moldova a devenit ceva secundar.

”Cu părere de rău, drepturile omului în Republica Moldova a devenit ceva secundar, nesemnificativ, practic statul nostru nu acordă mare atenție acestor întrebări. Recent a avut loc întîlnirea Moldova - UE pe problemele drepturilor omului unde a fost specificate doar două probleme: egalitatea sexelor și Transnistria. Cît de adevărat este acest lucru cred că fiecare poate da propriul răspuns, eu personal cred că avem foarte și foarte mult de făcut. Din păcate la noi nu se studiază de ce Republica Moldova pierde cazurile la CEDO și ce este de făcut ca cetățenii de la noi să nu sufere de încălcarea drepturilor sale garantate. Statul trebuie să se întoarcă cu fața spre propriul popor. Poporul nu își poate găsi apărarea drepturilor în propria țară, dar una din sarcinele statului este garantarea acestor drepturi”, a declarat Stanislav Pavlschi.

La rîndul său, Dumitru Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale, a menționat că situația în domeniul respectării drepturilor omului în țara noastră este una gravă.

”Dacă noi vorbim despre aceia că fiecare cetățean are dreptul să vorbească în limba care el dorește, citim recent că Guvernul a dat aviz pozitiv ca toate legile să fie editate în limba moldovenească și atunci ce facem noi lu legea din 89 unde e scris că fiecare cetățean are dreptul să vorbească în limba care o cunoaște. Una din problemele fundamentale este dreptul la proprietate, să ne amintim cum Parlamentul a aprobat legea de a confisca averea fără judecată. Oameni buni ce vrem noi să demonstrăm prin aceasta? Că nu cunoaștem Constituția? Dreptul la justiție, un exemplu clar este cazul Stoianoglo care a avut cîștig de cauză la CtEDO. Ce se face cu dreptul la vot? Mii de oameni au fost lipsiți de dreptul de a fi ales, iarăși grosolan încălcînd Consituția Republicii Moldova. Ce facem cu prezumția nevinovăției, la noi în stat toți îs hoți, îs tîlhari, dar nu am văzut nici o condamnare. Ce facem cu dreptul la accesul la informație? 12 posturi tv închise, peste 50 de site-uri închise. Oameni buni încotro mergem?”, se întreabă Pulbere.

Totodată, potrivit Irinei Vlah, fost bașcan al UTA Găgăuzia, a menționat că analiștii, experții și politicienii trebuie să își unească eforturile întru consolidarea și construcția unei societăți în care toți oamenii să se bucure de drepturile și libertățile pe care le merită în mod natural.

”Atunci cînd ne referim la respectarea drepturilor omului nu putem ignora importanța politicienilor. Este o realitate dureroasă atunci cînd o echipă ajunsă la guvernare, în loc să devină gardieni ai drepturilor omului, aleg să le submineze în scopul promovării propriilor interese. Este cel mai urît, cel mai înfricoșător exemplu, atunci cînd puterea politică este folosită pentru a reprima și a submina opoziția, pentru a ai ignora, pentru ai umili pe toți cei care au alte abordări, alte opinii. Cu atît mai dureros este faptul că acest exemplu îl găsim chiar la noi, în statul Moldovenesc, drepturile politice și cele procedurale sînt cel mai mult și mai des neglijate azi în Reublica Moldova. Cred că este nevoie să fim mai hotărîți în a ne opune unor abuzuri care nu își găsesc argumente într-o societate democratică. Vă îndemn să fim vocea celor lipsiți de putere și să lucrăm pentru a construi o societate în care toți oamenii să se bucure de drepturile și libertățile pe care le merită în mod natural”, a spus Vlah.

Ion Chicu, fost premier al Republicii Moldova, a menționat că garantul respectării drepturilor omului în țara noastră trebuie să fie găsit pe intern în rîndul societății și intelectualității.

” Nu cred că era aici obiectivul de a constata să respectă sau nu se respectă drepturile omului în Republica Moldova, pentru că este evident că atunci cînd în stare nu există prezumția nevinovăției, nu mai există dreptul omului de a fi ales și a alege, nu există dreptul omului la educație și cel mai grav nu există o reacție adecvată a societății la anularea acestor drepturi, atunci cred că constatarea e pe față. Orice lege costă ceva dacă este respectată și dacă este aplicată, cît de bune nu or fi legile, dacă la noi este nihilismul ăsta, este discreditarea legii, statului de drept, a instituțiilor care trebuie să implementeze aceste legi atunci nu poate fi stat. Din păcate sîntem în situația cînd anume garanții contribuie cel mai mult la discreditarea legii și a statului ca atare. Ne-am aventurat în a căuta garanți peste hotare, partenerii și alții, vedem că nici acolo nu am prea reușit pentru că și garanțiile ceea s-au lovit de noțiunea de duble standarde. Totuși pe intern trebuie să fie garantul, și el nu este ales de președinte sau prin diferite concursuri discutabile, garantul trebuie să fie societatea și intelectualitatea”, a spus Chicu.

Masa rotundă a fost organizată de Institutul Justiției Constituționale.