15 septembrie 2023, 11:00 Realitatea moldovenească 1419

Pascaru, despre situația moldovenilor din Ucraina: ”Ne amintim de legile aspre din perioada lui Poroșenko”

Problemele lingvistice și interdicția de a învăța și vorbi în limba maternă pentru minoritățile națioanle din Ucraina ar putea să pună piedici parcursului său european.

Potrivit lui, actualmente, Ucraina a conștientizat faptul că naționalizarea minorităților naționale a fost o greșeacă care o poate costa scump.

”Totuși a venit momentul cînd guvernul Ucrainei a înțeles că această naționalizare, această ecraenizare silită nu are nici un efect. Ne aducem aminte de legile aspre din perioada lui Poroșenko, cînd s-a focalizat pe acele lozinci: credință, limbă, țară. Aceste lozinci naționaliste au făcut mai mult rău decît bine. În mare parte la hotarele ucrainene cu România și Ungaria, erau ucrainizate minoritățile etnice într-un mod silit. Populația preponderent ungară, românească și moldovenească era privată de dreptul de a studia și vorbi în limba lor maternă, se închideau acele școli moldovenești, ungureși, românești și de fapt se întărea mai mult programul în limba ucraineană. Noi vedem la ce a adus această naționalizare în Ucraina. Politicienii ucraineni au uitat de faptul că țara este compusă din mai multe naționalități, inclusiv o mare parte din Ucraina sînt vorbitori de limbă rusă. De fapt acele legi stricte votate în perioada lui Poroșenko au dus la o destabilizarea în societatea ucraineană. Parcursul european al Ucrainei poate fi îngreunat din acest motiv, dar Ucraina înțelege că țările care sînt vecine trebuie să ajute Ucraina. În special ultimele declarații ale lui Orban, demonstrează încă odată că vecinii trebuie să fie respectați”, a declarat Pascaru.

La rîndul său, Dumitru Roibu fondatorul și Președintele Mișcării de Tineret ,, Urmașii lui Ștefan” spune că revizuirea punctelor privind drepturile minorităților naționale din codul învățămîntului a Ucrainei sînt un lucru salutabil.

”Ucraina declară că este gata să revizuiască legea învățămîntului, ceea ce ar permite din cîte se declară, cel puțin la moment, că sînt gata să revizuiască acele prevederi care interzic minorităților etnice să studieze în școlile lor în limba maternă, în contextul în care Ungaria spune deschis să va aplica dreptul veto asupra negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și pentru noi acesta este un semnal bun pentru că în 2017 la Chișinău au fost organizate și proteste la Ministerul de externe pe acest subiect, pentru că atunci a fost absentă poziția statului moldovenesc în privința minorității etnice din regiunea Odesa și Cernăuți în care există zeci de școli unde învață copii moldoveni, iar aceștia au fost lipsiți de dreptul de a studia în limba maternă, în limba moldovenească”, a declarat Roibu

Totodată, acesta reamintește despre faptul că în 2010 a existat un acrod inter-guvernamental între Republica Moldova și Ucraina care prevedea respectarea drepturilor minorităților naționale din ambele țări de a învăța în limba maternă.

”Trebuie să menționăm că există și un acord în protecția minorităților etnice, semnat încă în 2010 de către prim-ministrul RM și al Ucrainei, care a fost ratificat și de către rada ucraineană, în care este clar stipulat că minoritățile etnice au dreptul să învețe în Republica Moldova în limba ucraineană și statul se obligă să le asigure acest drept, iar copii moldoveni din Ucraina au dreptul să învețe limba moldovenească așa cum o prevede legea la ei. Din păcate ucrainenii au renunțat la aceste prevederi ceea ce a stîrnit mai multe nemulțumiri și la Chișinău și la Budapesta, dar și la București. Revenirea la revizuirea acestor puncte din legea învățămîntului din punctul meu de vedere crează tensiuni și lipsă de încredere în viziunea statului ucrainean asupra viitorului minorităților etnice și aici o spun deschis că există riscul de asimilarea și deznaționalizare a milioane de oameni. Atunci, este un semnal bun și eu vreau să văd și reacția MAEIE al Republicii Moldova unde trebuie să fie impus punctul de vedere că și copiii moldoveni trebuie să fie în acea grupă care în regiunea Odesea sînt mai multe regiuni precum Izmail, Sarata și în Cernăuți ca noua suliță să aibă dreptul să studieze limba moldovenească, adică să revină la realitățile de pînă la 2017”, a spus Roibu.

Reamintim că recent, s-a anunțat că Ucraina va purta discuții cu Ungaria și România pentru deblocarea negocierilor de aderare la UE. În cadrul discuțiilor, va fi abordată problema învățămîntului în limbile minorităților naționale în școlile ucrainene.

Acest lucru a fost declarat de viceprim-ministrul pentru Integrarea Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei, Olga Stefanyshina, relatează RBC-Ucraina cu referire la Financial Times.

Ea a precizat că Ucraina este pregătită să aducă "modificări suplimentare" la normele privind învățămîntul mediu în limbile minorităților, în special în limba maghiară, dar cu condiția să se realizeze un echilibru cu învățămîntul în limba ucraineană.

Se menționează că această problemă a devenit cel mai mare obstacol potențial în calea începerii negocierilor oficiale cu Kievul privind aderarea Ucrainei la UE

Liderii blocului comunitar urmează să decidă în decembrie dacă vor începe discuțiile, însă premierul ungar Viktor Orban a amenințat în repetate rînduri că va pune veto asupra procesului din cauza preocupărilor legate de drepturile minorităților, acuzînd Kievul de "ungаrofobie".

Comentînd viitoarele discuții bilaterale cu Ungaria și România din această săptămînă pentru a ajunge la un acord privind echilibrul între învățămîntul în limba ucraineană și cel în limbile minorităților în școlile medii, Stefanyshyna a declarat că Ucraina este pregătită să modifice legislația.

"Vom modifica legislația privind minoritățile naționale și putem face amendamente suplimentare (la lege) dacă este necesar, dar mai întîi trebuie să purtăm negocieri (bilaterale)", a declarat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică.

Cu toate acestea, ea a mai precizat că ucrainenii aparținînd minorităților etnice ar trebui să fie, de asemenea, suficient de instruiți în limba ucraineană, astfel încît să își poată continua educația sau să lucreze în afara teritoriilor în care trăiesc aceste minorități.

Anterior, ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria nu va sprijini integrarea europeană a Ucrainei pînă cînd nu va fi rezolvată problema drepturilor minorităților etnice din Transcarpatia.

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria au cunoscut o escaladare în 2017, cînd Rada Supremă a adoptat legea privind educația. Aceasta pornește de la premisa că limba în care se desfășoară procesul educațional în instituțiile de învățămînt este limba de stat, dar, în conformitate cu programul educațional, una sau mai multe discipline pot fi predate în două sau mai multe limbi. Budapesta spune că legea "limitează drepturile minorităților naționale".

Acestea nu sînt primele declarații de acest gen din partea autorităților maghiare. Șeful administrației premierului ungar, Gergay Guillas, a mai spus că Ungaria va susține aderarea Ucrainei la UE doar după ce va modifica legea educației.

Anterior, noua lege a minorităților naționale din Ucraina, adoptată de parlamentul de la Kiev, a generat nemulțumiri și reacții și în România.

Președintele Klaus Iohannis, într-o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a spus că ”noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române”.

Atunci, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu a susținut că legea „afectează dreptul copiilor români din această țară de a învăța în limba maternă” și a sugerat că în cazul în care nu se vor „asigura cele mai solide garanții pentru respectarea drepturilor minorității românești din această țară” ar putea să nu mai susțină aderarea Ucrainei în UE.

Reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe român a fost destul de acidă, principalul reproș fiind că legea a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția.

Autoritățile de la Chișinău nu au venit deocamdată cu nici un comentariu la subiect.