30 august 2023, 09:30 Realitatea moldovenească 2662

Serghei Banari: «Există 3 cauze esențiale, care fac imposibilă realizarea vectorului de dezvoltare ales de Moldova»

Politologul, economistul și omul de afaceri, Serghei Banari, a publicat un video în rețelele sociale, în care și-a exprimat propria părere despre perspectivele europene ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei – 3 țări din spațiul ex-sovietic, care au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană (UE).

«În primul rînd, aș vrea să spun că, în prezent, nu există vreun precedent, cînd o țară, pe teritoriul căreia este un conflict înghețat și care nu-și controlează propriile hotare, ar putea fi examinată ca un posibil candidat de aderare la Alianța Nord-Atlantică (NATO). Să fie legat oare acest moment de renumitul articol 5, care, în principiu, destul de simplu și rațional, nu emoțional, explică faptul că, luînd în considerare că UE, dintr-o uniunea economică și politică, focusată pe un obiectiv prioritar: dezvoltarea socială și economică a statelor sale membre, și care s-a transformat, sub actuala conducere a UE, într-un instrument geopolitic, nu poate fi privită separat de NATO», a spus Serghei Banari.

Așadar, politologul evidențiază primul argument – existența unui diferend nerezolvat pe teritoriile celor 3 state: Republica Moldova, Ucraina și Georgia, care face imposibilă instituirea unui control asupra hotarelor acestor țări.

«Cel de-al doilea aspect, care, în opinia mea, are o importanță existențială în examinarea perspectivelor europene ale unui sau altui stat, este așa-zisă politica regională de aliniere sau subvențiile regionale. Pentru cei care nu cunosc ce înseamnă acest lucru, le explic: acesta este principiul necesității consolidării regiunilor în vederea unei dezvoltări armonioase a unui potențial politic și economic. Așadar, în bugetul UE sînt introduse așa-zisele subvenții regionale, scopul cărora este alinierea diferenței între Produsul Intern Brut (PIB) per cap de locuitor dintre cele mai dezvoltate state UE și cele mai puțin dezvoltate.

Consultînd datele oficiale de pe take-profit.org și primind acces la cifrele de anul trecut despre PIB-ul nominal per cap de locuitor pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, putem spune: pentru Ucraina este 2033 dolari per cap de locuitor; pentru Moldova – 3474 dolari per cap de locuitor și pentru Georgia – 5425 de dolari per cap de locuitor.

Baza economică a UE este Germania, unde, potrivit datelor din anul 2022, PIB-ul nominal per cap de locuitor era de 43 000 de dolari. În Franța, considerată pilonul energetic al UE, aceasta cifră era de 38 900 de dolari, iar în țările mai slab dezvoltate din spațiul comunitar, aceste cifre arătau astfel: Bulgaria – cu un PIB nominal per cap de locuitor de 9500 de dolari; România – 12 280 de dolari; Polonia – 16 700 de dolari», menționează Serghei Banari.

Astfel, a fost conturat cel de-al doilea arguemnt -potrivit politologului, chiar și o aderare ipotetică a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei la UE, imediat le va priva de așa-zisele subvenții regionale pe astfel de state membre, ca: Bulgaria, Polonia, România, Austria, Grecia și țările baltice.

«Am enumerate țările, care, în mod deschis, își vor manifesta dezacordul față de așa-zisa realizarea a planului de extindere a UE», a punctat economistul.

Și cel de-al treilea argument, invocat de Serghei Banari, se referă la așa-numitele subvenții de susținere a sectorul agrar.

«Comisia Europeană (CE) a calculat că în cazul în care una dintre aceste 3 țări, ca exemplu, a fost luată Ucraina, va fi primită în spațiul comunitar, acest lucru, în mod automat, ar însemna că fermierii din Polonia și Franța vor fi lipsiți în proporție de 100% de subvențiile, pe care le primesc din bugetul UE. Mai mult decît atît, aceste țări-beneficiare de alocații în domeniul agricol, vor fi nevoite să achite suplimentar Ucrainei în rezultatul diferenței uriașe, care va trebui compensată», a precizat politologul.

În final, Serghei Banari, a evidențiat încă o dată acele 3 argumente, care, după părerea lui, fac imposibilă aderarea la UE a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgia.

«Acestea sînt cauzele esențiale a imposibilității realizării aderării acestor 3 țări la UE, care rămîne un lucru utopic și un mit», a punctat politologul.

Amintim că anul trecut Republica Moldova, Ucraina și Georgia au depus cereri de aderare la UE.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, în data de 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova și a decis să-i acorde statutul de țară candidată pentru aderare la UE.

În data de 23 martie 2023, Consiliul European a reafirmat faptul că UE va continua să ofere tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea și economia acestei țări și pentru a o ajuta pe calea sa către aderarea la spațiul comunitar.

Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), a evidențiat în mesajul său de Ziua Independenței Republicii Moldova că integrarea europeană este un angajament către prosperitate, cooperare și înțelegere reciprocă, aducînd cu sine oportunități infinite și legături puternice.

"Să privim înainte cu încredere, unitate și dorința comună de a construi un viitor în care cetățenii noștri să se bucure de toate beneficiile oferite de integrarea europeană", a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Redacția Noi.md a solicitat opinia MAEIE față de afirmațiile politologului Serghei Banari. Reprezentantul Serviciului de presă al instituției, Filip Cojocaru, a spus că ministerul nu le va comenta.

Menționăm că președintele Consiliului Europei, Charles Michel, a rostit ieri un discurs la Forumul Strategic Bled, o reuniune anuală din Slovenia, în care a amintim că țările din vestul peninsulei balcanice au primit din 2003 promisiunea de a deveni membre în UE, fără vreun calendar, iar între timp au primit statut de țări candidate Ucraina și Moldova, urmînd ca și Georgia să capete acel statut, odată ce va face „pașii necesari”.

Charles Michel a mai spus că chestiunea începerii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova se va discuta la următorul Consiliu European. „De acum, extinderea nu mai este un vis. Este timpul să mergem înainte”, a punctat Michel.