29 august 2011, 11:41 Realitatea moldovenească 4787

SCRISOARE DESCHISĂ

D-lui Marian Lupu, Preşedinte-interimar al Republicii Moldova,

D-lui Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova

Stimaţi conducători ai Republicii Moldova!

În epoca contemporană istoria ca disciplină de predare-învăţare are nu doar funcţii de cultivare a unei concepţii ştiinţifice despre civilizaţia umană, dar şi de formare a cetăţeanului ţării sale. Pe continentul european în perioada postbelică rolul educativ al istoriei ca obiect de studiu este incontestabil şi are ca scop formarea cetăţeanului Europei.

Astfel, Consiliul Europei în ultimele două decenii a acordat o atenţie mare predării-învăţării istoriei în ţările europene, adoptînd Rezoluţia Consiliului Europei nr.1383 (1996) şi Recomandarea nr. 15 (2001) privind „Predarea istoriei în Europa în sec. XXI”.

În Recomandarea 15/2001 se solicită statelor membre ale Consiliului Europei „să adopte o viziune integrată asupra istoriei”. În anexa la recomandarea sus-numită la capitolul „Scopurile predării istoriei în sec. XXI” este stipulat: „Predarea istoriei într-o Europă democratică ar trebui să ocupe un loc central în pregătirea unor cetăţeni responsabili şi implicaţi activ în viaţa publică şi în cultivarea respectului pentru diferenţele între popoare, fiind bazată pe afirmarea identităţii naţionale şi a principiilor toleranţei”.

Spre regret, educaţia istorică în Republica Moldova a devenit victimă a doctrinelor ideologice şi politice, care bulversează sistemul de învăţămînt odată cu schimbarea forţelor politice de la guvernare.

În anul 1990 în sistemul educaţional din Republica Moldova a fost introdusă disciplina „Istoria românilor”, caracterizată de experţii Consiliului Europei şi OSCE drept o concepţie etnocratică şi naţionalistă.

La recomandarea Consiliului Europei, în anii 2002-2009 autorităţile din Republica Moldova au implementat reforma învăţămîntului istoric: noi curricule şi manuale de istorie- curs integrat.

Esenţa conceptului de istorie – curs integrat constă în faptul, că istoria naţională este studiată ca o parte integrală a istoriei universale. Noile conţinuturi ale manualelor de istorie aveau ca scop depăşirea confruntărilor dintre „noi” şi „ei” (străinii). Generaţia tînără era educată în spiritul colaborării dintre popoare şi al toleranţei faţă de orice religie, etnie, idee politică etc.

În ultimii ani principiul integrat de studiere a istoriei a fost implementat în multe ţări europene, inclusiv Franţa, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie etc. Din anul 2000 România, de asemenea s-a dezis de disciplina „Istoria românilor” şi a introdus în învăţămînt „Istoria”- curs integrat.

Implementarea noilor curricule şi manuale de istorie (curs integrat) în perioada 2002-2009 nu le-a convenit forţelor politice ultranaţionaliste proromâneşti de la Chișinău şi Bucureşti, care interpretează istoria naţională, ca istoria tuturor românilor. În viziunea acestor forţe oculte moldovenii nu sînt popor, iar statalitatea acestora este una artificială deoarece Basarabia, teritoriul Republicii Moldova este pămînt românesc. Pentru promovarea acestor dogme antimoldoveneşti convenabile forţelor unioniste de la Chișinău şi Bucureşti, încă în anul 2009 guvernarea actuală a decis să revină la disciplina Istoria Românilor, iar in prezent intenţionează să importe manualele respective de la Bucureşti. Astfel se demonstrează lipsă de demnitate naţional-statală şi incapacitate de a elabora propriile manuale de istorie, acceptînd concepţiile perimate şi punctul de vedere interesat şi părtinitor ale statului român asupra istoriei Republicii Moldova.

În opinia noastră, readucerea cursului de istorie a românilor în şcoală este o diversiune continuă împotriva statului Republica Moldova. Această acţiune va scinda în continuare societatea moldovenească, care a fost divizată primejdios încă două decenii în urmă. Cea mai mare parte a moldovenilor şi minorităţilor etnice din Republica Moldova nu acceptă românizarea abuzivă promovată de sistemul de învăţămînt în ţară.

Manualele de istorie a românilor nu permit adolescenţilor, tineretului să-şi afirme identitatea naţională alta decît cea românească. În condiţiile cînd 76% de cetăţeni ai Republicii Moldova se declară moldoveni, iar 21% sunt minorităţi etnice, a implanta conceptul ultranaţionalist „noi sîntem români” este o discriminare făţişă a majorităţii populaţiei, o provocare sfidătoare contra viitorului statalităţii moldoveneşti.

Cursul de istorie a românilor şi politica ultranaţionalistă de românizare nu pot consolida suveranitatea naţională a Republicii Moldova în Găgăuzia, teritoriile din stînga Nistrului, alte regiuni ale ţării. Politica distructivă a forţelor unioniste, care slăbeşte fundamentul statalităţii moldoveneşti şi pregăteşte lichidarea statului Republica Moldova trebuie stopată.

Avînd în vedere cele expuse solicităm:

1. Retragerea din învăţămînt a cursului „istoria românilor”, care provoacă tensiuni în societate şi periclitează identitatea naţională a poporului moldovenesc şi minorităţilor naţionale fixate în Declaraţia de Independenţă, Constituţia Republicii Moldova, legislaţia ţării noastre.
2. Implementarea cu concursul Consiliului Europei a noilor curricule la istorie (curs integrat) după modelul majorităţii ţărilor europene.
3. A elabora cu concursul societăţii civile, asociaţiilor de istorici, asociaţiile minorităţilor naţionale, în bază de consens, un curs de istorie naţională a Moldovei (Republicii Moldova), acceptat de majoritatea populaţiei Republicii Moldova, inclusiv minorităţile naţionale şi regiunile Găgăuzia şi Transnistria.
4. A implementa cursul de istorie naţională a Moldovei (Republicii Moldova) ca parte componentă a noii curricule la istorie (curs integrat).
5. A elabora şi promova în societate şi sistemul de învăţămînt după modelul multor ţări europene conceptul naţiunii politice (cetăţeneşti) moldoveneşti care ar educa apartenenţa la cetăţenia moldovenească. Noi, populaţia Moldovei, indiferent de identitatea etnică sîntem moldoveni, cetăţeni moldoveni, naţiune moldovenească.

25 august 2011

Cu respect,
Victor Stepaniuc, Asociaţia „Forum-Moldova”
Vasile Stati, preşedintele Mişcării Patriotice „Pro Moldova”
Vladimir Ţaranov, Asociaţia oamenilor de ştiinţă din Moldova „Nicolae Milescu -Spătaru”
Nicolae Pascaru, Federaţia ”Voievod”
Viorel Furtună, Mişcarea Naţional- Democratică
Grigore Vatavu, Asociaţia „Plai Natal”