![]() |
Pascaru, despre solicitarea României adresată Ucrainei: Un gest neprietenos față de R.Moldova
Un gest neprietenos față de R.Moldova, o presiune asupra diasporei moldovenești din Ucraina - astfel a calificat fostul deputat PSRM Nicolae Pascaru, politologul Nicolae Pascaru, solicitarea României adresată Ucrainei de a recunoaște oficial inexistența limbii moldovenești.
Cererea a fost reiterată de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe de la București, Dan Neculăescu în cadrul întrevederii cu adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, Ihor Jovka.
Pascaru este de părere că această solicitare poate fi calificată drept amestec în politica R.Moldova, care nu face decît să încingă din nou spiritele în jurul problemei limbii.
„Este un gest neprietenos față de R.Moldova, este o presiune asupra diasporei moldovenești, a tuturor celor care se consideră moldoveni și vorbesc limba moldovenească. De fapt, putem să spunem că este un amestesc în politica moldovenească. Moldovenii și-au ales limba moldovenească, după denumirea statului, avînd în vedere că istoric, în arhivele vechi limba moldovenească are de spre sute de ani. Adevărul istoric e de partea noastră: avem un neam, avem limbă, popor, avem pămînt.
Problema limbii poate să o discute doar poporul R.Moldova, care limbă sau cum să vorbească disapora poate fi stabilit doar la un referendum constituțional. Părerea mea este că Ucraina trebuie să lase ambele denumiri, cum a fost pînă acum, și nu trebuie să interzică nimic, să dea voie diasporei să aleagă. Oamenii singuri cunosc, sînt educați în spiritul tradițiilor, al atașamentului față de neamul său. Poate unii se consideră români, dar majoritatea se consideră moldoveni”, a menționat Pascaru.
Fostul deputat și-a exprimat speranța că Ucraina nu se va implica în această polemică.
„Această declarație mai tare ațîță taberele, este o provocare, concentrează din nou atenția asupra temei acesteia. Ucraina cred va avea înțelepciunea de a înțelege estența problemei și nu se va implica în această dezbatere care durează deci de ani. Din respect pentru Moldova, trebuie să lase denumirea limbii moldovenească. Trebue lăsați oamenii să-și numească limba așa cum consideră de cuviință, așa cum au fost obișnuiți dintotdeauna”, a mai explicat Pascaru.
Reamintim că informații ample despre Etnogeneza moldovenilor, Limba moldovenească, Dicționarul rus-moldo∕român, Apartenența la Națiune, Contribuția moldovenilor la crearea României, Rolul culturii moldovenești la crearea culturii României, De ce nu sîntem români?; Personalităţi marcante ale Moldovei etc. pot fi vizualizate la compartimentul «NOI, MOLDOVENII» a proiectului moldovenii.md.
Sursa:
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1588
- Populația:
- 805 locuitori
Hîrtop este un sat din cadrul comunei Ghindeşti, raionul Floreşti. Localitatea se află la distanța de 21 km de orașul Florești și la 117 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 805 locuitori. Satul Hîrtop a fost menționat documentar în anul 1588.
Comentarii
(0)