28 martie 2018, 16:30 Realitatea moldovenească 13537

„Cea mai modernă armă” sau second-hand letal?

Xenia Florea

Săptămîna trecută expertul militar ucrainean, copreședintele inițiativei obștești „Pravoe delo" („Правое дело") Dmitri Sneghiriov a declarat la un post de televiziune ucrainean că în locul armamentului letal modern Ucraina primește de la partenerii occidentali "fier vechi".

„Lucrurile nu au mers mai departe de niște promisiuni: în patru ani de război noi nu am văzut niciun fel de armament letal modern. În locul lui avem fier vechi în formă de mașini blindate, casate de britanici", regretă expertul ucrainean. Chiar și lăudatele sisteme de rachete portabile antitanc „Javelin", care parcă ar trebui să ajungă în țară în acest an, din spusele lui Sneghiriov reiese că nu vor fi transmise nemijlocit forțelor armate ale Ucrainei: complexele de rachete antitanc (CRAT), achiziționate din SUA, vor fi păzite de militarii americani pe poligonul Iavorovsk, regiunea Lvov.

Acum o lună, și ministrul Apărării al Republicii Moldova, Eugen Sturza, susținea că, în scurt timp, grație ajutorului financiar american, armata moldovenească va avea în dotare „cel mai modern armament letal, care corespunde tuturor standardelor moderne NATO". Însă experții cred că, de facto, și acest armament va fi unul "la mîna a doua".

„Sfera securității devine prioritară"

La finele lui februarie, Eugen Sturza a afirmat la postul TV „Moldova-1" că Republica Moldova purcede la achiziționarea armamentului letal conform standardelor NATO – în premieră, în cei 27 de ani de independență. Este posibil inclusiv grație ajutorului financiar al SUA în mărime de 11 milioane de euro.

„Anul 2018 va deveni anul în care unul dintre batalioanele Armatei Naționale va fi reînarmat în totalitate. Iar în 2019 vom continua acest proces și în alte unități, pentru ca să reînarmăm și să reechipăm toate unitățile Armatei Naționale în conformitate cu cerințele și standardele actuale NATO. Vom înlocui armamentul învechit cu cel mai nou posibil", a declarat ministrul.

Aceste cuvinte ale ministrului Apărării provoacă un adevărat sentiment deja vu. În 2002, Parlamentul RM a adoptat un document numit Concepția reformei militare. Conform acesteia, reformarea Forțelor Armate ale țării trebuia făcută în trei etape și finalizată în 2014 cu crearea unei armate profesioniste, moderne și dotate. La cea de-a doua etapă a reformei (2005-2008) se preconiza casarea tehnicii învechite și începerea procesului de reechipare a armatei cu armament și tehnică militară „de modele calitativ noi". Iar la cea de-a treia etapă a reformei (2009-2014) procesul de reechipare a Forțelor Armate cu „cel mai modern și de calitate armament" urma să fie finalizat.

Implementarea reformei militare din 2002 s-a oprit undeva la începutul etapei a doua. Inclusiv din cauza insuficienței mijloacelor financiare. Iată de ce acum, după declarațiile de rezonanță ale lui Eugen Sturza, experții se întreabă: de unde va lua șeful de la Apărare mijloace pentru înlocuirea „armamentului învechit cu cel mai nou posibil"?

„11 milioane de euro pe care ni le vor oferi SUA nu constituie o sumă chiar așa de mare. Mai degrabă este un prim pas, spune ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Pe timpuri ne-am înțeles cu partenerii noștri că pentru anii 2015-2016 susținerea conform programului de asistență Forțelor Armate ale RM (era vorba nu de arme, ci de tehnică și echipamente) ar fi de 13-15 milioane de dolari.

Dacă vorbim despre modernizarea Forțelor Armate, vorbim despre modernizarea celor trei componente – structura, armamentul și tehnica, dar și despre infrastructură, nu doar de achiziționarea armamentului modern. Pentru fiecare dintre aceste componente avem nevoie de programe speciale de lungă durată. Există asemenea programe – ele au fost elaborate demult și periodic se concretizează, dar pentru a fi realizate, e nevoie de sume suficient de mari. De aceea, noi trebuie nu doar să sperăm la ajutorul partenerilor occidentali, ci și să aducem bugetul Ministerului Apărării la cca 1,5-2% din PIB. Astăzi el nu depășește 0,3-0,4% - este cel mai mic nivel în Europa. În Georgia, care își modernizează activ armata, bugetul apărării constituie 3-4% din PIB, în Ucraina, dacă nu greșesc – 2,5-3%".

Dar Guvernul nu este gata pentru asemenea cheltuieli bugetare. În noiembrie anul trecut, cabinetul de miniștri a aprobat Strategia națională și Planul de acțiuni în vederea realizării ei în anii 2017-2021. Conform Planului, către 2020 cheltuielile militare ale RM trebuie să constituie nu mai puțin de 0,5% din PIB, deși în Concepția reformei militare din 2002 se preconiza că în clipa finalizării ei, adică în 2014, bugetul departamentului militar va atinge 2,5% din PIB.

„Chiar și creșterea treptată a bugetului apărării cu 0,1% din PIB nu va da guvernului moldovenesc mijloace pentru achiziționarea unor volume serioase de armament. Atunci cînd Ministerul Apărării declară achiziționarea armamentului letal, probabil că se are în vedere procurarea unor loturi mici de arme de calibru mic, artilerie ușoară, blindate etc.", consideră Andrei Deveatkov, expert rus și colaborator științific superior al Centrului de Cercetări Postsovietice de la Institutul de Economie al AȘR.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.