27 martie 2012, 09:50 Realitatea moldovenească views 3990
27 martie 2012, 09:50 Realitatea moldovenească views 3990

Reflecţie asupra mitingurilor din Chişinău


Foto: rgnpress.ro 

Inspiraţi de alegerea unionistului „moderat” Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Moldovei, radicalii de dreapta au organizat, duminică, 25 martie, un marş unionist în centrul Chişinăului. Participanţii au purtat drapele ale României din anul 1918. Marşul Unirii a început la 16.00 şi a adunat circa 2000 de tineri extrem de activi, inclusiv pe cei care au participat la evenimentele din aprilie 2009, dar şi studenţi cu idei unioniste din Iaşi şi Bucureşti. În fruntea coloanei s-au aflat conducătorii grupului „Noua Dreaptă”, care propagă spiritul „Gărzii de Fier” şi se pronunţă pentru „alungarea din Basarabia a tuturor cetăţenilor neromâni”. Alături au mers conducătorii Partidului Naţional Liberal în frunte cu Vitalia Pavlicenco. Coloana a fost susţinută de mai mulţi reprezentanţi ai corpului didactic al instituţiilor de învăţămînt superior din capitală.

Totodată, lîngă Arcul de Triumf s-au adunat circa 200 de activişti ai Partidului „Patrioţii Moldovei”, care purtau drapele din timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi au pornit în întîmpinarea unioniştilor. În scurt timp, „patrioţii” au fost blocaţi de un cordon masiv al poliţiei, care a permis unioniştilor să meargă pînă la Teatrul de Operă şi Balet.

Marşul unionist a fost condamnat de toate partidele de stînga, inclusiv de PCRM.

Între timp, situaţia a devenit destul de tensionată, iar autorităţile se pare că vor continua să susţină forţele unioniste. Reieşind din orientarea Moldovei strict spre Occident, anunţată deja de preşedintele Timofti, şi limitarea cooperării în Est, se poate întîmpla orice, inclusiv ieşirea Moldovei din CSI. Deocamdată, Nicolae Tomofti este destul de reţinut şi atent... deocamdată...

Trezeşte nedumerirea altceva – că garantul Constituţiei şi statalităţii nu a reacţionat în niciun fel faţă de acţiunea unionista. Mai mult, Timofti a dat de înţeles, anterior, pentru un ziar finanţat din România că „principala sarcină a autorităţilor actuale este izbăvirea de moştenirea ocupanţilor”. „În caz contrar, nu vom fi înţeleşi de Europa”, a explicat noul preşedinte al Moldovei.

Avansarea unionismului în Moldova a început. În aceste condiţii, Tiraspolului nu-i rămîne decît să aleagă calea independenţei şi să urmărească dinamica de absorbire a Moldovei de statul vecin, deoarece această dinamică, mai devreme sau mai tîrziu, va îndepărta sudul Moldovei de la centru şi va orienta raioanele găgăuze şi bulgare spre Tiraspol.

Moscova, deocamdată, tace...

Oare pentru ca Kremlinul să înţeleagă pericolul evenimentelor de la Chișinău este nevoie de o variantă moldovenească a Osetiei de Sud?

Unioniştii de la Chișinău şi Bucureşti au declarat anul 2012 un punct de cotitură istoric al unirii definitive a Basarabiei-Moldovei cu România. Faptul că asemenea eveniment nu va decurge paşnic şi fără vărsări de sînge este clar pentru toţi cei care ţin minte cele întîmplate în anii 1990-1992.

Şi dacă preşedintele Voronin a manifestat o slăbiciune stranie pentru un şef de ţară în privinţa participanţilor la violenţele în masă şi incendierea Parlamentului în aprilie 2009, atunci sînt practic convins că actualul preşedinte Timofti nu va fi la fel de indulgent cu comuniştii, bolşevicii şi alţi neromâni.

Mihail Lupaşko
 

 

Sursa: dniester.ru

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1895
Populația:
207 locuitori

Roşcanii de Sus este un sat din cadrul comunei Ghiduleni, raionul Rezina. Satul Roșcanii de Sus este situat la o distanță de 43 km de orașul Rezina și la 99 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 207 oameni. Localitatea a fost întemeiată în anul 1895.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.