21 septembrie 2017, 10:21 Realitatea moldovenească 4339

Salariile în plic

Vladislav Bordeianu

Autoritățile declară că luptă cu salariile în plic, însă ponderea economiei subterane crește.

Organele statale îi acuză de acest fapt pe întreprinzători, iar mediul de afaceri susține că statul îi provoacă pe businessmeni la netransparență. S-a dovedit că furtul miliardului din trei bănci a influențat chiar și asupra modului de salarizare a oamenilor simpli.

Sistemul plicurilor

Angajarea ilegală în cîmpul muncii are consecințe nefaste – nu doar evaziunea fiscală, dar și neachitarea plăților la Compania Națională de Asigurări în Medicină, la Compania Națională de Asigurări Sociale, precum și pensia minimă, iar uneori chiar și lipsa acesteia. Potrivit statisticii, în primele trei luni ale anului 2017, salarii în plic au primit 5% dintre cetățenii Moldovei angajați în cîmpul muncii, fapt ce trezește mari dubii. Deseori, astfel sînt remunerați cei care activează în agricultură și comerț. Totodată, ponderea economiei subterane în unele ramuri din Moldova ajunge la 82%.

Tineretul, activînd în afara cadrului legal și necunoscîndu-și drepturile, riscă foarte tare. Care va fi indemnizația pentru concediul de maternitate, dacă salariul oficial este la nivelul minim stabilit de Guvern? Cu asemenea venituri, la bătrînețe ei pot ajunge cu o pensie minimă. Totodată, acceptînd salariul în plic, noi creăm astfel o moștenire periculoasă – îi privăm pe părinții noștri și alți pensionari de o pensie decentă. Dar, primind un salariul oficial, angajatul deseori nu știe cîți bani transferă statului sub forma impozitelor și plăților.

- Ce înseamnă lipsa remunerării legale a muncii?, se întreabă președintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul", directorul SRL „Orvento-Metal Trading Company" Igor Crapivca. Dacă oamenii nu-și pot arăta veniturile, ei nu se pot adresa la bancă pentru un credit sau o companie de leasing pentru a procura locuințe în ipotecă sau a lua în credit automobile în salonul auto. Acesta este primul dezavantaj. Totodată, statul nu poate finanța sfera socială. Trebuie să ne fie rușine pentru faptul cum este asigurată financiar bătrînețea generației în vîrstă. Este o mare problemă etică și morală, care are impact asupra climatului social și suprimă societatea.

În urma achitării salariilor în plic au de suferit și angajatorii. Pentru ei aceasta înseamnă instabilitate, exprimată prin fluctuația de cadre și lipsa dezvoltării întreprinderii. Orice întreprinzător în asemenea situație nu poate fi sigur în ziua de mîine. Se creează situația cînd businessmenii se gîndesc să rămînă sau nu în această țară. Din cauza acestei instabilități, suferă toți.

La noi toți folosesc statistica în interesele proprii. Ea nici pe departe nu reflectă situația reală. Potrivit observațiilor mele, aproximativ 20% dintre întreprinzători achită salariul oficial din diverse motive, nu pentru că acest lucru este convenabil. Cel mai probabil, pentru că antreprenorul a decis să acționeze legal cu orice preț. Poate la întreprinderea lui există un control al comisiei de licențiere, audit, acționari sau la întreprinderea cu capital străin proprietarii controlează bine afacerile.

Nu există dialog

Igor Crapivca consideră că în condițiile unei economii instabile este imposibil de scos businessul din umbră prin măsuri fiscale, dure față de agenții economici. Ei trebuie motivați pentru ca întreprinzătorilor să le convină să achite impozitele sociale, pentru ca în acest caz afacerile lor să fie mai eficiente, achitînd mai puține impozite în medie pe unitate de producție/serviciu. Iar dacă mai multe întreprinderi vor fi social responsabile, atunci și bugetul de stat va avea de cîștigat.

- Însă niciun guvern, nici pînă în 2009, nici după, nu a întreprins vreo acțiune pentru a reduce povara asupra fondului de salarizare, care în prezent constituie în total 57%, a calculat interlocutorul. Aproape nimeni nu va achita asemenea impozite. Cei care achită merg pe calea falimentului. Dar remunerarea muncii trebuie legalizată numaidecît, altfel nu va exista o economie normală. Noi deja de 20 de ani perfecționăm propunerile. La începutul acestui an noi am propus un nou mecanism, dar acesta nici pînă în prezent nu a fost examinat și nici nu ni s-a oferit vreo explicație. Noi propunem scoaterea afacerilor din umbră și astfel să sporim de 35 de ori (!) nivelul acumulărilor la Fondul social și fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Însă nimeni de la putere nu vrea să ia în serios propunerea noastră.

Trebuie să începem cu impozitele sociale. Mai exact, cu povara totală asupra fondului de salarizare, întrucît anume acest fir trebuie tras pentru a scoate la iveală problemele legate de sistemul fiscal ineficient din țara noastă. Acest fapt generează în lanț alte probleme. Businessul legal nu poate concura cu cel ilegal. În prezent lupta se duce pentru adaosul comercial de 2-3%. Dacă un ilegal are avantajul de 10-20%, atunci businessul legal deja nu e competitiv, se arată convins Igor Crapivca.

De faptul că trebuie redusă povara fiscală este sigur și președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovan. „Totul este extrem de clar. Trebuie pur și simplu reduse impozitele. Problema este că firmele, în afara impozitului pe profit, achită și impozitul social (23%). Acestea implică mari cheltuieli. Dacă impozitele ar fi mai mici, ar fi mai mulți contribuabili, nici statul nu ar pierde nimic. Mai mulți oameni ar achita contribuțiile la Fondul social. Din contul reducerii impozitelor și majorării numărului contribuabililor totul s-ar fi compensat".

Expertul economic Tatiana Lariușin consideră că mediul de afaceri a venit cu propuneri foarte serioase prin intermediul Confederației Naționale a Patronatelor. Acesta a propus o reducere relativ treptată a poverii fiscale asupra fondului de remunerare a muncii pe măsura publicării informațiilor despre fond.

- Asemenea inițiative trebuie salutate, discutate împreună cu mediul de afaceri, susține expertul. Este o bună idee, dar ea se formează pe încrederea dintre putere și business. În prezent ponderea angajării ilegale nu se reduce, dar se majorează. Și va fi greu de inversat acest proces atîta timp cît businessul nu va avea mai multă încredere în autorități. Nu să aibă frică, ci să încredere. Toate acestea au loc pe fundalul crizei demografice, în combinație cu modelul necalitativ al creșterii economice, cînd cresc economia în statistică și veniturile unui grup mic de persoane. Este situația cînd cei bogați se îmbogățesc, iar cei săraci – sărăcesc.

La rîndul său, businessul nu are încredere în putere și acest lucru se reflectă în optimizarea cheltuielilor din contul angajării neformale, fapt ce conduce la acumularea insuficientă a impozitelor.

Iar dacă ar fi intensificate represiunile împotriva mediului de afaceri în loc să fie cucerită încrederea, acest lucru nu va dezvolta afacerile, ci va închide proiectele. Prin metode represive statul nu va putea aduce prea multe la buget. Aceasta nu este o istorie moldovenească, dar și o practică generală. Totodată, sînt importante instituțiile statului ce funcționează bine. Dacă reforma autorităților centrale și publice va fi mimată, dar nu implementată, atunci aceasta va înrăutăți situația și, respectiv, va submina încrederea rămasă. Mediul de afaceri urmărește îndeaproape reformele, cum sînt implementate și care vor fi rezultatele.

Continuarea aici.