06 iulie 2017, 10:45 Realitatea moldovenească 5085

Atacul asupra neutralității sau de ce președintele a rechemat proiectul Strategiei securității naționale

Victor Surugiu

Săptămîna trecută șeful statului a rechemat din Parlament proiectul Strategiei securității naționale, elaborat pe timpul președinției lui Nicolae Timofti, invocînd schimbările semnificative la nivel național și regional. Igor Dodon a dat indicații privind crearea unei noi comisii pentru elaborarea unui document strategic care să corespundă intereselor de stat, statutului de neutralitate, cerințelor de consolidare a statalității și modernizării Moldovei.

Astfel, în atenția publicului revine din nou problema privind avantajele și dezavantajele actualului model al securității naționale, precum și privind statutul de neutralitate permanentă a țării noastre, al cărei proces de anulare treptate a fost lansat odată cu venirea la putere în 2009 a partidelor proeuropene. Totodată, lupta din culise și cea publică, legată de neutralitate, practic, se reduce la colaborarea cu Alianța Nord-Atlantică, fapt confirmat de hotărîrea recentă a Curții Constituționale. Totodată, situația din jurul statutului neutru al Moldovei ar putea deveni o parte a unei combinații politice majore.

Moldova ­+ NATO= ?

În Moldova, în prezent se află în vigoare Strategia securității naționale aprobată în 2011. Proiectul rechemat de Igor Dodon a fost elaborat în 2015-2016 de către specialiștii moldoveni cu participarea activă a experților NATO. În luna martie trecut documentul a fost trimis în Parlament, dar el nu a mai fost examinat. Acesta conținea șase priorități – statul de drept și încrederea cetățenilor în instituțiile publice, gestionarea corespunzătoare, lupta anticorupție, transparența și eficiența decizională, dezvoltarea economiei durabile și a capacității de apărare a țării în plan militar.

Conform acestui proiect, Moldova pledează „pentru impulsionarea cooperării cu NATO și intenționează să promoveze o politică externă activă în calitate de instrument de consolidare a securității de stat". În urma situației din Ucraina se propune acordarea unei atenții sporite „diferitor aspecte ale securității regionale". În document este menționată tendința de a susține relații strînse și stabilirea cooperării bilaterale cu țările Uniunii Europene, SUA, Rusiei, României și Ucrainei, precum și cu alte părți interesate.

În opinia unui șir de experți, la elaborarea ultimului proiect al Strategiei securității naționale, Președinția a mers pe mîna unor actori politici și „de facto" a încercat să creeze o bază pentru aderarea Moldovei la Alianța Nord-Atlantică. Sub pericol a ajuns și norma ce prevede că Republica Moldova este un stat neutru, care nu lăsa în pace Partidul Liberal și alte forțe politice.

Deși Constituția și majoritatea covîrșitoare a populației Moldovei, potrivit sondajelor, pledează pentru neutralitate și independență, proiectul Strategiei-2016 se înscria în tendința impulsionării sentimentelor pro-NATO, alimentate de forțele interne și externe.În prezent Moldova colaborează strîns cu NATO în cadrul planului individual de parteneriat, semnat acum 10 ani și actualizat în 2010, ce prevede extinderea cooperării și consultarea militarilor moldoveni de către experții Alianței. Din partea sa, republica acordă sprijin în cadrul operațiunilor de pacificare ale NATO, expediind încolo soldații săi. La Chișinău activează Centrul de Informare al NATO, iar Moldova a încheiat și un acord militar cu România – membră a Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit proiectului Strategiei-2016, Moldova preconiza să participe și mai activ în operațiunile militare globale și regionale. În același timp, conform art. 11 al Constituției, Republica Moldova este un stat neutru și nu poate participa la blocuri și asociații militare. Președinția a considerat că proiectul contravine intereselor țării, prin urmare, a fost adoptată decizia de rechemare a lui și de elaborare a unui nou document strategic.

Atacul asupra neutralității

Totodată, cel mai probabil, problema neutralității Moldovei va deveni din nou un subiect de discuții aprinse, iar forțele politice interesate își vor continua jocul în jurul acestei norme din Constituție. Precum se știe, prin intermediul Curții Constituționale (CC) au fost întreprinse tentative de anulare a neutralității. O interpelare privind interpretarea art. 11 din Constituția RM a fost expediat la CC de către deputații Partidului Liberal în luna mai 2014. În opinia autorilor acesteia, Republica Moldova trebuie să renunțe la statutul de neutralitate și să adere la NATO, în caz contrar, țara riscă să-și piardă independența și suveranitatea.

Liberalii s-au bazat pe hotărîrea CC conform căreia prevederile Declarației de independență prevalează deasupra normelor Constituției. Amintim că, potrivit acestei logici, instanța a ajuns la concluzia că limba oficială a statului este limba română. Precum menționează liberalii, deoarece în Declarație este indicat că Transnistria este „ocupată" de armata rusă, înseamnă că această prevedere a fost corectă la momentul adoptării Constituției, adică norma privind neutralitatea nu intrase în vigoare.

Această chestiune a figurat timp de trei ani pe ordinea de zi a singurului organ constituțional din Moldova. În tot acest răstimp, la diferite nivele erau exprimate presupuneri că verdictul CC va fi îndreptat împotriva statului de neutralitate al Moldovei. În calitatea sa de președinte al țării, Timofti a declarat în repetate rînduri: „Introducerea statutului de neutralitate în Constituția Republicii Moldova a fost o greșeală și ea trebuie revizuită". El a atras atenția asupra existenței unor riscuri semnificative pentru securitatea țării, considerînd că „șansa noastră este apropierea de NATO".

În final, Curtea Constituțională, a cărui verdict a fost publicat în iunie 2017, a respins posibilitatea renunțării la neutralitate din cauza prezenței pacificatorilor ruși în Transnistria. „Prezența trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova în momentul proclamării neutralității și în condițiile lipsei recunoașterii internaționale și garanțiilor a acestui statut nu influențează asupra actualității prevederilor constituționale privind neutralitatea", se arată în decizia CC. Instanța menționează că prezența pe teritoriul Moldovei a contingentului militar sau a bazelor militare, controlate de alte state este neconstituțională.

Mina cu efect întîrziat

În același timp, precum menționează experții, în decizia CC este plasată o mină cu efect întîrziat. În aceasta se mai arată: „În cazul pericolului pentru valorile constituționale fundamentale, precum independența, integritatea teritorială sau securitatea, autoritățile RM sînt obligate să întreprindă toate măsurile, inclusiv cu caracter militar, pentru protejarea lor". Adică, în esență, CC a interpretat Constituția în așa fel, încît autoritățile au obținut dreptul să adere la diferite structuri militare, dacă țara „nu este capabilă singură să contracareze amenințările". În această situație, „țara trebuie să-și adapteze politica militară și de securitate la noile circumstanțe":

Totodată, verdictul CC încurajează colaborarea strînsă a Moldovei cu Alianța Nord-Atlantică. Magistrații au considerat că nu contravin statutului de neutralitate participarea țării la sistemul colectiv de securitate, operațiunile de pacificare, sancțiunile colective împotriva agresorilor și celor care au încălcat dreptul internațional. Cu alte cuvinte, autoritățile au obținut un spațiul larg pentru manevre în cazul în care vor dori să utilizeze în scopuri politice verdictul Curții Constituționale. Iar dacă în actualele condiții acest lucru pare puțin probabil, atunci nimeni nu garantează că mîine actorii politici interesați nu vor încerca să aprindă fitilul acestei mine cu efect întîrziat. Decizia privind statutul de neutralitate al Moldovei ar putea deveni o parte a unei combinații politice majore.

În acest context, conotația deciziei CC se înscrie în poziția conducerii Alianței Nord-Atlantice. Or, NATO tot mai des vorbește deschis despre disponibilitatea de a încălca statutul de neutralitate al Moldovei. Recent, comandantul forțelor militare de coaliție din Europa, generalul Philip Breedlove a propus redislocarea forțelor NATO, pentru ca acestea să aibă posibilitatea de a participa în acțiuni militare pe teritoriul țării noastre, „în cazul intervenției militare ruse în Transnistria".

Mai mulți experți sînt de părerea că verdictul CC va avea importante consecințe juridice și politice. Totodată, decizia privind elaborarea unei noi strategii a securității naționale este legată de intenția de a răspunde impulsionării sentimentelor pro-NATO și de consolidarea statutului de neutralitate permanentă a țării.

După adoptarea horătîrii respective a Curții Constituționale, Igor Dodon și-a exprimat pe pagina sa de Facebook îngrijorarea în legătură cu faptul că CC a lăsat loc pentru interpretări și speculații politice. Șeful statului a menționat că judecătorii CC, cei mai mulți dintre care sînt cetățeni ai României – țară-membră a NATO, acționează în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova. „Se pare că judecătorii CC au dorit și să respecte Constituția, și să nu-și compromită cetățenia română.Eu am înțeles mesajul lor și acest fapt mă determină să acționez mai hotărît pentru protejarea neutralității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova. Componența CC se va schimba, iar țara va rămîne și va păstra pentru totdeauna ceea ce judecătorii CC pun sub semnul întrebării", a declarat președintele.