14 martie 2017, 15:30 Realitatea moldovenească 5279

„Balena albastră” îi ademenește pe adolescenții moldoveni într-un joc mortal

Victor Surugiu

Sinuciderea a doi adolescenți de la Chișinău, care s-au aruncat în gol de pe un bloc cu multe etaje în noaptea spre 8 martie, a trezit îngrijorarea multor părinți – pe rețelele de socializare și în presă este difuzată informația că sinucigașii erau implicați într-un joc mortal „Balena albastră" («Синий кит»).

Despre aceasta vorbesc conturile lor de pe rețelele de socializare cu poze, însoțite de hasgtag-urile respective și postări sumbre. Pînă la finalizarea anchetei, forțele de ordine refuză să confirme legătura directă a dublului suicid cu „Balena albastră", însă versiunea privind influența așa-ziselor „grupuri ale morții" a devenit una dintre versiunile-cheie. A fost intentat un dosar penal pentru „Determinarea la sinucidere".

Astăzi, pe rețelele de socializare populare se pot găsi fără mare efort zeci de conturi ale copiilor moldoveni, implicați în această sectă, care le insuflă adolescenților cultul morții. În Moldova și alte țări continuă să apară noi și noi știri despre cazurile de implicare a minorilor în „Balena albastră" sau alte jocuri similare.

Recent, oamenii legii au depistat simbolica participării la jocul online fatal pe corpurile unor elevi din clasa a opta din Drochia. În Transnistria, se pare că „Balena albastră" a căpătat, de asemenea, un caracter de epidemie: circa 300 de tineri fac parte din „grupurile morții", iar în ultimele luni au fost înregistrate cel puțin trei cazuri de suicid printre adolescenți.

Asupra promovării suicidului pe Internet deja au atras atenția și politicienii, reprezentanții bisericii, organizațiile obștești și administratorii rețelelor de socializare. Pe rețelele de socializare se cauză voluntari online pentru studierea conturilor și depistarea adolescenților predispuși la suicid. Mitropolitul Vladimir a făcut un apel către societate. Totodată, forțele de ordine cheamă maturii la vigilență sporită, iar în Parlament a fost pusă problema înăspririi controlului asupra Internetului și a creării unei instituții publice abilitate cu competențe speciale în acest domeniu.

Sub influența „grupurilor morții"

Un băiat de 15 ani și o fată de 16 ani și-au pus capăt zilelor în noaptea spre 8 martie în sectorul Botanica al capitalei. Ei au sărit în gol de pe acoperișul clădirii cu 18 etaje, situate la intersecția bulevardului Traian și străzii Grenoble. În momentul saltului, adolescenții erau legați cu bandă adezivă. Din cauza traumelor obținute, ei au decedat pe loc. În buzunarul băiatului polițiștii au găsit un bilet de adio: „Noi ne iubim! Îngropați-ne împreună".

Reieșind din activitatea minorilor pe rețelele de socializare, ei mergeau demult spre acest pas. Cazul privind suicidul a doi adolescenți, care a fost mediatizat pe larg, este investigat de Oficiul Sectorului Centru al Procuraturii Municipale Chișinău. Pentru elucidarea cazului a fost creat un grup de anchetă, din care fac parte reprezentanții Procuraturii, polițiști, specialiști în domeniul infracțiunilor cibernetice. Potrivit informațiilor oamenilor legii, sînt examinate diferite versiuni, inclusiv, suicidul și determinarea la suicid.

În prezent, specialiștii studiază informația din calculatoarele și telefoanele mobile ale adolescenților, sînt audiați prietenii și cunoscuții lor. Pînă la finalizarea anchetei preliminare, reprezentanții Procuraturii refuză să confirme legătura directă a dublului suicid cu jocul „balena albastră", însă nu ascund faptul că influența așa-ziselor „grupuri ale morții" constituie una dintre versiunile-cheie. Dosarul penal a fost intentat pentru „determinarea la suicid".

„O nouă formulă a infracțiunii"

Oamenii legii bănuiesc că în ultimele luni, adolescenții s-au aflat sub influență psihologică, care a și condus la săvîrșirea suicidului. Dacă această versiune va fi confirmată în cadrul anchetei și procurorii vor reuși să depisteze vinovații în spațiul Internet, atunci pedeapsa, conform art. 150 Cod penal, ar putea constitui de la 2 pînă la 6 ani privațiune de libertate.

„Pe Internet există o tehnologie întreagă de determinare a copiilor la suicid prin intermediul manipulării la distanță a conștiinței, comentează pentru noi.md surse din cadrul organelor de ordine. Au existat o mulțime de comunități de același tip, cea mai mare parte dintre care nu mai funcționează. Totodată, periodic, ele renasc. Noi vedem cum este creată o nouă formulă a infracțiunii, iar prin metode de forță noi nu vom putea soluționa această problemă".

Potrivit interlocutorului nostru, în normele existente nu există un răspuns cum trebuie calificată această activitate infracțională în spațiul virtual. Potrivit lui, problema trebuie soluționată prin perfecționarea legislației de reglementare și interacțiunea dintre organele de drept din diferite țări.

Prietenii știau, dar nu au atras atenția

Imediat după dublul suicid, în presă și pe Internet au început să apară presupuneri că băiatul și fata se aflau la etapa finală a jocului. Studierea conturilor adolescenților pe rețelele de socializare, într-adevăr, ne conduce la gîndul că ei au recurs la acest pas sub influența „Balenei albastre". Adolescenții făceau aluzii la suicid, iar în postările lor se strecura tema nemulțumirii de propria lor viață. Pe paginile web ale tinerilor au fost găsite postări similare cu îndeplinirea unor sarcini în cadrul acestui joc.

Pe rețelele de socializare, cunoscuții celor decedați și-au expus opinia că unul dintre ei juca în „Balena albastră" și treptat l-a atras pe celălalt. Unii dintre prietenii adolescenților afirmă că știau că ei participă la acest joc, dar nu au atras atenția. Ambii minori publicau periodic poze cu mîini tăiate și de pe acoperișurile caselor cu multe etaje, însoțind imaginile și colajele cu semnături sumbre. Totodată, în conturile lor pot fi găsite hashtag-urile „suicide", „goodbye", „transformation", „problems" etc.

În ajunul tragediei, pe conturile tinerilor din Instagram și alte rețele de socializare au apărut poze și filmulețe bizare, însoțite de hashtag-ul „Balena albastră". Băiatul și fata învățau la licee diferite, dar mergeau împreună la orele de dansuri. În unul dintre ultimele clipuri, tinerii dansează împreună, iar postarea lor este însoțită de comentariul „Bye" – probabil, astfel ei își luau rămas bun de la toți.

Epidemia mortală pe Internet

Anul trecut, popularitatea jocului „Balena albastră" a crescut în fostele republici sovietice și a devenit o epidemie, răspîndită prin intermediul rețelelor de socializare. Inițial, jocul a fost propagat în Rusia, Kazahstan și Ucraina, iar apoi în Moldova și alte țări. Astăzi, există zeci de jocuri similare, ele apar și sub alte denumiri. În grupul de risc ajung, de regulă, copiii cu vîrste de la 13 pînă la 16 ani. Jocul reprezintă un quest în timp real, ce durează 50 de zile. Participanții primesc sarcini de la „curatori" anonimi virtuali, prin intermediul așa-ziselor „grupuri ale morții" de pe rețelele de socializare. După ce toate etapele sînt parcurse, adolescentul este determinat la suicid. Dacă el refuză, atunci „curatorul" îi amenință cu moartea membrilor familiei și a celor apropiați.

Participanții acestor „grupuri ale morții" se asociază cu balenele – animale marine înalt dezvoltate, care se sinucid în masă, naufragiind pe mal. Capacitatea de a merge la sinucidere este condiționată de libertate interioară, este înconjurată de aureola misticii și a romantismului. Se declară că la acest jos pot adera doar cei aleși, cei mai buni. Inițial, totul este ca un joc captivant și anume aici este pericolul, pentru victima „grupului morții" poate deveni practic orice copil influențabil.

Adolescentul este implicat sub formă de joc la îndeplinirea unor sarcini concrete (de exemplu, să-și deseneze pe mînă cu pixul o balenă). Treptat, sarcinile devin tot mai destructive (de exemplu, să faci pe mînă sau picior o inscripție cu lama). De fiecare dată, „jucătorul" trebuie să ofere dovezi ale îndeplinirii diferitor misiuni. Creatorii acestor grupuri acumulează informații, stabilind din ce familie face parte noul participant și ce dispoziție are el, elaborează un portret psihologic al „jucătorului", solicită date geografice etc. Apoi, aceste date sînt folosite pentru manipularea copilului. Organizatorii quest-ului nu pot fi depistați atît de ușor, deoarece, de regulă, ei acționează incognito și îi folosesc pe adolescenți pentru coordonarea activității lor infracționale.

Potrivit oamenilor legii, în 2016, în Moldova, s-au sinucis 26 de adolescenți – de două ori mai mulți decît în anul precedent. Iar alți 130 au întreprins tentative de suicid – acest indicator este în creștere cu 30%, față de 2015. De la începutul anului curent, au fost înregistrate două cazuri de suicid printre adolescenți și circa 25 de tentative de sinucidere. În prezent, organele de drept stabilesc cîți tineri din Moldova sînt implicați în „grupul morții".

În regiunea transnistreană, se pare că „Balena albastră" capătă, la fel, un caracter de epidemie. Potrivit organelor locale de drept, circa 300 de minori din Transnistria fac parte din „grupele morții", create pe rețelele de socializare. Totodată, în ultimele luni, pe malul stîng al Nistrului au fost înregistrate, cel puțin, trei cazuri de suicid printre adolescenți. La postul local de televiziune sînt difuzate emisiuni de profilaxie, a fost deschisă o Linie fierbinte pentru adolescenți și părinții lor.

„Big Brother" vine în ajutor

În acest context, în Moldova au fost lansate din nou discuțiile privind asigurarea controlului asupra Internetului și crearea unei instituții publice, abilitate cu competențe speciale în acest domeniu. În special, în cadrul emisiuni televizate, spicherul Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că acțiunile ilegale din spațiul virtual ar putea fi sistate cu ajutorul legii „Big Brother", care figurează de cîțiva ani pe agenda organului legislativ. Candu contează pe aprobarea lui în cadrul actualei sesiuni parlamentare.

Totodată, în opinia oamenilor legii și a psihologilor, rolul principal în prevenirea participării adolescenților la „grupurile morții" trebuie să-l joace părinții și persoanele apropiate: copilul nu trebuie să se simtă singur și abandonat. Pe parcursul ultimelor luni, Poliția i-a chemat pe părinți să fie vigilenți, iar a doua zi după dublul suicid, a mai făcut un apel. Adolescenții au fost chemați să fie atenți în spațiul virtual, iar părinții – să comunice organelor de drept despre contactele suspecte ale copiilor lor pe Internet la telefonul de încredere 116 111.

În comunicatul MAI, utilizatorilor minori ai rețelelor de socializare li se propune să nu ofere informații personale persoanelor necunoscute, inclusiv, telefonul de acasă, a instituției de învățămînt, domiciliul. Lor li se recomandă, de asemenea, să nu fie de acord cu înregistrarea propriei imagini pe internet și să nu introducă persoane necunoscute în lista de contacte.

Precum menționează Inspectoratul General de Poliție, în februarie 2017, a fost lansat un spot special, care atrage atenția părinților asupra riscurilor legate de utilizarea internetului de către copii, inclusiv, determinarea la suicid în cadrul unui joc extrem de periculos. Pentru a evita sfîrșitul tragic, polițiștii le recomandă să urmărească paginile web și profilurile de pe rețelele de socializare, vizitate de minori, precum și să le explice deschis copiilor toate „avantajele" și „dezavantajele" utilizării rețelelor de socializare și altor resurse de pe Internet.

De asemenea, părinților li se recomandă să afle cît mai multe despre prietenii virtuali ai copilului său și să le explice copiilor că nu tot ce văd și citesc pe Internet este adevărat. Pentru a-i proteja pe copii, specialiștii recomandă instalarea aplicației „Controlul părinților". Ea permite blocarea sau ștergerea datelor din calculator și smartphone, precum și citirea mesajelor și obținerea accesului la fișiere.