24 februarie 2017, 14:15 Realitatea moldovenească 27891

Ce consecințe va avea „certificarea” clienților caselor de schimb valutar

În timpul apropiat casele de schimb valutar şi băncile vor începe a schimba valuta în baza unor noi reguli, identificînd clienţii în cadrul tranzacţiilor în numerar.

Afacerile de schimb valutar în Moldova au fost considerate întotdeauna profitabile. Or, în fiecare an tot mai mulţi cetăţeni obţin posibilitatea de a pleca peste hotarele ţării, iar o parte considerabilă din populaţie trăieşte din transferurile băneşti de la rudele şi apropiaţii lor de peste hotare. De asemenea, valuta străină a devenit populară ca mijloc de acumulare a capitalului.

Pe parcursul ultimelor luni reglementarea juridică în acest domeniu a fost supusă unor modificări semnificative, iar atenţia sporită a statului faţă de afacerile cu valută a îngrijorat populaţia. Cetăţenii presupun că identificarea clienţilor este un prim pas spre impozitarea operaţiunilor valutare.

Experții adaugă că noile reguli sînt îndreptate spre promovarea intereselor băncilor comerciale și pot conduce la reducerea suficientă a numărului punctelor de schimb valutar.

Casele de schimb valutar în orașe și sate

Pînă nu demult, numărul punctelor de schimb creștea în progresie geometrică. În ultimii ani însă, acest proces s-a încetinit, fapt determinat de un nivel înalt al concurenței, mai ales în capitală, de dificultățile de identificare a unui loc vizibil și rentabil pentru deschiderea afacerii și de investiții serioase, dictate de necesitatea perfectării documentelor și organizării securității punctului de schimb. Totodată, legislația este înăsprită cu regularitate, fapt ce comportă un risc sporit de sancționare, pînă la retragerea licenței din cauza încălcării condițiilor de activitate.

Surse din cadrul Departamentului raportări și statistică al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au comunicat pentru NOI.md că, potrivit datelor de la începutul lunii februarie 2017, pentru efectuarea diferitor tranzacții de schimb cu persoanele fizice, pe teritoriul țării erau licențiate 413 case de schimb valutar (CSV).

Cele mai multe dintre acestea activează la Chișinău. Pe locul doi se află orașul Bălți, unde sînt 26 de CSV. Urmează Cahul (15), Orhei și Ungheni (cîte 8), Comrat (7), Căușeni și Edineț (cîte 6), Călărași (4), Fălești (3). În alte treizeci de orașe sînt cîte 1-2 case de schimb valutar. Puncte de schimb valutar sînt deschise în șase sate din Moldova: Costești din raionul Ialoveni, Giurgiulești din raionul Cahul, Varnița (Anenii Noi), Corjeuți (Briceni), Copceac (Găgăuzia) și Sculeni (Ungheni).

Surse din cadrul Băncii Naționale menționează că 10 hoteluri din Chișinău dețin licențe pentru desfășurarea operațiunilor de schimb valutar în numerar. Totodată, hotelurile au dreptul să exercite exclusiv activitatea de cumpărare a valutei. Totodată, în Moldova activează 11 bănci comerciale, cele mai multe dintre care au rețele de filiale, reprezentanțe, unde poate fi cumpărată și vîndută valuta.

Anual BNM desfășoară sute de controale planificate și neplanificate la casele de schimb valutar. În urma verificărilor Banca Națională aplică sancțiuni față de zeci de CSV, activitatea multora dintre ele fiind temporar sistată. În unele cazuri controalele se încheie nu doar cu aplicarea amenzilor, dar și cu retragerea licențelor.
Cele mai frecvente încălcări din partea punctelor de schimb – prezența datelor eronate în informația prezentată Băncii Naționale, neinformarea BNM despre cursurile valutare aplicate, neutilizarea mașinilor de casă și control, nedistribuirea informației necesare pentru cetățeni în locuri vizibile. Totodată, deseori sancțiunile sînt aplicate în legătură cu lipsa din capitalul statutar al CSV a nivelului suficient de mijloace circulante sau a neincluderii modificărilor în documentele anexate la cererea de eliberare a licenței.

Modificare după modificare

Pe parcursul ultimelor luni legislația din acest domeniu a fost supusă unor modificări semnificative, justificate în mare parte de către autorități prin dorința de a preveni crizele financiare. Într-o nouă redacție a fost expusă Legea privind reglementarea valutară, urmează modificările la Legea privind prevenirea și lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

La finele anului trecut, licențele pentru casele de schimb valutar s-au scumpit de cîteva ori – de la 3250 de mii pînă la 12 mii de lei. Totodată, la reperfectarea licenței, plata pentru eliberarea copiei autorizate pentru filialele deja existente nu este percepută. Taxa pentru licențele eliberate hotelurilor, unde activează puncte de schimb valutar, a fost majorată de 1,8 ori – pînă la 6 mii de lei. Dacă anterior licențele erau eliberate pentru 5 ani, atunci în prezent – pentru o perioadă nelimitată.

Din decembrie 2016, Banca Națională a permis punctelor de schimb valutar să schimbe cursurile de cumpărare și vînzare de cîteva ori pe zi. CSV-urile care funcționează timp de 12 ore pot schimba cifrele pe panou o dată pe parcursul zilei de lucru. Dacă punctul de schimb are un orar de lucru de peste 12 ore, atunci cursurile pot fi corectate de două ori: în primele 12 ore, și pe parcursul următoarelor 12 ore. Se prevede că acest fapt va spori concurența pe piața de schimb pentru persoanele fizice și va minimiza riscurile privind pierderile eventuale în urma diferenței de curs.
Totodată, în decembrie cetățenii au obținut dreptul de a cere anularea tranzacției de schimb din momentul finalizării sau pe parcursul următoarelor 30 de minute. Numărătoarea începe din timpul indicat în bonul de casă. Retragerea este perfectată în baza cererii clientului, banii sînt returnați imediat după depunerea cererii sau, în lipsa mijloacelor suficiente, nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare.

Amendamentele la Legea privind reglementarea valutară prevăd implementarea practicii de schimb valutar cu ajutorul automatelor speciale, dotate cu un meniu în mai multe limbi și care funcționează după principiului bancomatelor. Ele vor fi instalate în CSV, băncile comerciale, holurile hotelurilor, gărilor și aeroportului. Pe ecran va fi indicat cursul de schimb, nominalul bancnotei introduse și suma eliberată în lei. Limita eliberării va constitui 5 mii de lei.

Săptămîna trecută Ministerul Justiției a prezentat noile prevederi îndreptate spre lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Ele prevăd posibilitatea schimbului valutar doar la prezentarea documentelor de identitate. Dacă suma tranzacției nu depășește 5 mii de lei, are loc identificarea simplificată a clientului – e suficientă doar prezentarea documentului. În cazul unor operațiuni mai mari, angajatul CSV va trebui să înregistreze datele din buletinul de identitate.

5000 – un prag prea mic

În comentariile pentru NOI.md, reprezentanții băncilor comerciale și caselor de schimb valutar au menționat că limita de cumpărare și vînzare a valutei de 5 mii de lei, ce urmează a fi introdusă în Moldova, în actuala realitate economică este prea mică. Nu în ultimul rînd, din cauza căderii aproape de două ori a cursului leului moldovenesc din ultimii ani. Despre aceasta vorbește și experiența altor țări din regiune.

De exemplu, în Ucraina, în august 2016, au fost liberalizate cerințele față de efectuarea operațiunilor de schimb al valutei de către persoanele fizice. Dacă anterior, pentru orice tranzacții cu valuta se cerea pașaportul, atunci în prezent, pentru operațiunile în valoare de pînă la 150 de mii de grivne (circa 111 de mii de lei) nu este nevoie de prezentarea documentelor de identitate. Această cerință însă se aplică în cazul operațiunilor de peste 150 de mii de grivne în calitate de măsură împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

În Rusia, de pe 22 iulie 2016 au fost simplificate regulile de schimb valutar, iar operațiunile în valoare de 40 de mii de ruble (circa 14 mii de lei) sînt efectuate fără prezentarea pașaportului – pragul a fost majorat de aproape trei ori față de cerințele anterioare. Limita pentru identificarea simplificată a clientului, cînd este suficientă prezentarea pașaportului, constituie 100 de mii de ruble (echivalentul a 34,5 mii de lei). La procurarea și vînzarea sumelor ce depășește acest prag, banca poate cere date de contact, informații privind sursa de venit și altă informație.

Ce informație va fi fixată la vînzarea-cumpărarea valutei în Moldova urmează să stabilească BNM. Experții presupun că băncile și CSV-urile vor avea nevoie de următoarele date: numele și prenumele, cetățenia, data de naștere, rechizitele documentului de identitate, adresa locului de trai/înregistrării, codul de identificare. Deocamdată nu este clar dacă va fi cerută de la clienți informația despre proveniența mijloacelor și a scopului schimbului valutei în cazul operațiunilor ce depășesc suma de 5 mii de lei. În acest sens, nu există indicații clare în proiectul de lege.

„Nu trebuie să vă faceți griji, mai ales dacă aveți de a face cu o instituție bancară orientată spre client, susține unul dintre experții noștri, reprezentantul unei bănci comerciale. În pofida pragului destul de mic de 5 mii de lei, noile reguli de identificare la schimbul valutar, dacă vor fi aprobate, nu vor crea dificultăți suplimentare pentru clienți. Ele se vor răsfrînge în mare parte asupra procedurilor interne ale băncii, legate de procesarea informației despre client.

Ancheta o va perfecta banca, iar la fiecare adresare, ea nu va fi completată repetat, dar trebuie de ținut cont că datele despre clienți sînt actualizate cel puțin o dată pe an. Nu cred că schimbul de informație va depinde de suma ce depășește 5 mii de lei sau de riscurile care, din punctul de vedere al organizației de creditare, le comportă clientul. Astăzi suspiciunea din partea băncii depinde rar de suma de schimb, desigur, dacă nu este vorba de 100 de mii de dolari în bancnote mici".

Ce consecințe va avea „certificarea" clienților

Totodată, un șir de experți consideră că noile reguli, în cazul adoptării lor, vor spori presiunea operațională asupra CSV-urilor și cheltuielile lor pentru perfectarea tranzacțiilor de schimb valutar de către persoanele fizice. Precum consideră fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță, proiectul de lege promovează interesele băncilor comerciale, deoarece actuala formă poate conduce la reducerea semnificativă a numărului de CSV-uri. În opinia expertului, băncile sînt interesate în majorarea veniturilor în urma tranzacțiilor valutare și promovează înlăturarea concurenților în persoana CSV-urilor ce atrag clienții din contul cursurilor bancare mai avantajoase.

Această atenție sporită a statului față de afacerile valutare a îngrijorat populația. În actualele condiții, cînd o mare parte dintre cetățeni trăiește din contul transferurilor bănești ale rudelor și apropiaților de peste hotare, orice complicare a procurării valutei în numerar provoacă nervozitate și determină oamenii să se gîndească la ce e mai rău. Doar în 2016 volumul transferurilor bănești de peste hotare în Moldova a constituit 1 miliard 80 de milioane de dolari.

Utilizatorii rețelelor de socializare și-au expus presupunerea că identificarea clienților este primul pas spre impozitarea operațiunilor cu valută. Pentru a impozita diferența de curs valutar la efectuarea operațiunilor cu valută în numerar, e suficient să fie scrise noi reguli și modul de administrare în legislația fiscală. Cu condiția „certificării" cumpărătorilor și vînzătorilor de valută, după introducerea modificărilor la Codul fiscal, realizarea acestei norme va fi complicată. Surse din cadrul Ministerului Justiției afirmă că asemenea planuri nu au fost discutate la elaborarea proiectului de lege.

„Această măsură va permite efectuarea unui control mai eficient al operațiunilor financiare în interiorul țării, va apărea un sistem mai eficient de monitorizare a acțiunilor caselor de schimb valutar, spune viceministrul Justiției Nicolae Eșanu. Este unul dintre pașii îndreptați spre apropierea legislației moldovenești de standardele europene. Proiectul de lege va fi remis spre examinare Parlamentului după examinarea în Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități".

Victor Surugiu