28 octombrie 2016, 16:15 Realitatea moldovenească 7352

Ostalep: Noi trebuie să lucrăm pentru statul nostru

Fostul viceministru al afacerilor externe și integrării europene, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep, a participat la Clubul de presă „Rezonanța socială", pentru a discuta despre multe momente delicate ale actualei campanii electorale.

El a răspuns la întrebările jurnaliștilor referitoare la cele mai discutate figuri în societate – despre Ilan Șor, Mihai Ghimpu, Andrei Năstase și Maia Sandu, Renato Usatîi și alții.

Ce a dorit să spună Ilan Șor?

- Cui și ce a dorit să demonstreze Ilan Șor înaintînd-o pe Inna Popenco, o doamnă necunoscută de nimeni, drept candidat la funcția de președinte al țării?

Valeriu Ostalep: Eu cred că cel puțin jumătate dintre cei care participă la această campanie nu aveau niciun plan de a deveni președinte și înțelegeau perfect ce șanse au. Iar mulți dintre acești oameni niciodată nu ar fi făcut acest pas, dacă nu ar fi fost conduși de cineva. Eu cred că în cele mai multe cazuri, lor nici nu li s-a explicat scopul final.

Niciodată în politica moldovenească nu au existat atîtea persoane dirijate care sînt folosite fie orbește, fie, să presupunem, că li se explică că ei joacă un anumit rol. Eu cred că aceasta este și o campanie care ne permite să conștientizăm profunzimea degradării noastre, deoarece, dacă în cazul cu voturile unor deputați erau menționate sume concrete, acum nu este greu să calculăm cît costă, în principiu, să obții puterea în țara noastră.

Dincolo de Chișinău, 10 mii de lei sînt mulți bani, iar 50 de mii sînt bani nebuni pentru oamenii care trăiesc acolo. Iar pentru cei care au acces la resurse enorme, aceste sume nu valorează nici bănuți. De aceea, nivelul degradării noastre culturale și demografice conduce la faptul că putem afirma direct că țara noastră poate fi cumpărată pe bănuți dacă acest lucru interesează pe cineva.

Astăzi, din păcate, această piață este liberalizată. Există o grămadă de țări care se vînd la un preț derizoriu, dar care nimeni nu are nevoie de ele. De aceea, oamenii le părăsesc. Noi vedem în ce se transformă Europa, anume din cauză că în Siria, Irak, Liban au fost aduse „libertatea", „democrația", iar în schimb, același lucru îl primește și Europa. În acest sens, eu nu cred că ceea ce s-a întîmplat este o noutate pentru Ilan Șor sau pentru altcineva. În orice caz, este un motiv de a spune că s-a dorit închiderea magazinelor sociale, dar nu vor reuși. Cred că fiecare dintre acești participanți și-a jucat rolul.

Ce reprezintă forțele de dreapta din Moldova?

- Acestea s-au înmulțit și nu e clar încotro privesc. Cineva – spre București, altcineva – spre Bruxelles, iar unii – spre Washington.

V.O: Deja de mulți ani, din păcate, între majoritatea partidelor moldovenești nu există nicio diferență, nici după principiul de formare, nici după principiile în baza cărora se dezvoltă. Dacă vom încerca să analizăm spațiul moldovenesc, atunci este imposibil să găsim vreo diferență între cei care se numesc „de stînga" și cei „de dreapta", deoarece ei nu au nicio legătură cu ideologiile la care se raportează. Prin ce se deosebesc liberalii de liberal-democrați? Democrații de liberali? Este evident că poți deveni confuz din punctul de vedere al politologiei, dar cu politicienii noștri aceasta nu are nicio legătură.

Mă miră faptul că majoritatea jurnaliștilor care au acces la ei niciodată, măcar în glumă, nu-i întreabă în direct: „Dar puteți să explicați pe scurt ce este ideologia liberală?" Sau, de exemplu, să-l întrebe pe Mihai Ghimpu dacă știe că, odinioară Hitler decidea dacă să fie liberal sau să se numească altfel, pentru că aceasta îi era foarte aproape? Și ce are el în comun cu această ideologie?

Desigur, noi înțelegem perfect că politicienii noștri decid mai întîi asupra denumirii, simbolurilor, ideologiei și ca cineva să le scrie programul, care ei, cel mai probabil, niciodată nu-l citesc. De aceea totul e atît de diluat și se primitivizează pînă într-atîta, că stînga este prorusă, iar dreapta – prooccidentală. Totodată, democrații s-au autoporeclit centriști, deși oricît am încercat să înțeleg de ce ei sînt centriști, nu am reușit. De foarte mulți ani, anume datorită democraților, la putere se află liberalii, care pledează, în primul rînd, pentru dispariția statului moldovenesc. Iar în al doilea rînd, pentru distrugerea neutralității.

Cum poți din punctul de vedere al politologiei să faci alianță cu cei care încearcă să facă ceva nu doar împotriva platformei tale, dar în principiu împotriva a ceea ce declari public? Aceasta și este primitivizarea oricăror procese politice, o degradare cînd totul se șterge și ajunge la nivelul politicii de zaruri, cînd ni se pot propune să alegem, precum ni se pare că noi alegem ceva, iar în realitate, pur și simplu ni se oferă să mușcăm din cele pregătite din timp.

Ieșirea lui Andrei Năstase din cursă

- Cît de aproape de adevăr este versiunea expusă în mod privat, inclusiv de un șir de diplomați occidentali, că Washingtonul a făcut presiuni asupra cancelariei doamnei Merkel și Steinmeier. Aceștia, respectiv, au făcut presiuni asupra celor care îl finanțează pe Năstase...

V.O: Nu este important ce cuvinte sau ce metode au utilizat partenerii noștri occidentali. În faptul că ei joacă, eu cred că puțini au dubii. Iar faptul în ce mod au făcut-o, nu este important și nici principial, pentru că noi avem rezultatul.

E evident că nici domnul Năstase, nici adepții apropiați din partid nu sînt de acord cu aceasta, că ei au fost impuși, în principiu, să facă acest lucru. Și cred că este o greșeală fatală a acestor oameni, care au avut încredere în acest partid. Cei cinci-șapte oameni care se află la conducerea acestei formațiuni poate nici nu conștientizează și, probabil, speră că vor putea reveni după aceste alegeri, or, mai sînt alegerile parlamentare. Cred că ei nu vor supraviețui politic pînă la ele. Majoritatea oamenilor totuși sînt dezamăgiți. Și nu e cert că ei for merge să o voteze în mod automat pe Maia Sandu.

Iar faptul că Occidentul continuă să se amestece, grosolan, în treburile noastre, vorbesc apelurile către studenți: „Trebuie să vă gîndiți, poarte că lucrurile nu merg atît de bine, iar ceea ce va veni va fi mai bun?"

Cine va trece în turul doi?

V.O.: Este vorba despre faptul cine va trece: Lupu sau Sandu? Nici Leancă, nici Ghimpu nu vor ajunge nici printre primii cinci. Noi înțelegem că Maia Sandu nu poate concura cu o asemenea resursă. Iar puterea mai are o dilemă în legătură cu dependența de convorbirea cu Occidentul, mai exact – cu partenerii americani. Americanii fac toate trucurile acestea cu Maia Sandu nu pentru a o ajuta acum, iar mai departe să se descurce singură. Cred că ei au viziunea lor despre cine trebuie să treacă în turul doi. E puțin probabil că ei vor putea face ceva cu Dodon săptămîna aceasta. Și, cel mai probabil, el va ajunge în turul doi. De aceea, acum este o dilemă acută – va fi Lupu sau Sandu? (Cum a fost soluționată am aflat ieri – în favoarea Maiei Sandu – n.red.)

O dilema și mai acută este ce va trebui de făcut dacă în turul doi va ajunge Sandu? Pentru că, dacă în turul doi ajung Lupu și Dodon, e un tablou, și nu cel mai strașnic pentru actuala putere. Iar cum ar putea ajunge Sandu în turul doi – nu știu. La fel cum nu se știe cum ea aproape în fiecare săptămînă crește cu 3-4%, fără a face nimic.

Soarta Partidului Democrat și cine va fi următorul ei președinte depinde de faptul cine va deveni președintele țării, deoarece sînt situații total diferite dacă președinte va fi Dodon, Sandu sau Lupu. În general, depinde de unul dintre primii doi candidați.

Amintesc că alegerile noastre au loc în toiul evenimentelor globale – alegerile din SUA și soluționarea problemei siriene, problemele cu Ucraina, soluțiile, eu sincer sper în februarie-martie a anului viitor, relațiilor ruso-americane. Un suflu absolut nou pentru această regiune nu va mai permite desfășurarea unor jocuri ca astăzi. Foarte multe depind de faptul cine va conduce țara noastră, de faptul cum vom soluționa situația în care ne-au adus toți acești tovarăși în ultimii șapte ani.

- Dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu?

V.O.: Cred că există un scenariu potrivit căruia evoluează istoria cu Maia Sandu, pentru că noi sîntem recidiviști la capitolul prostie în Chișinău, adică, de trei ori, chișinăuienii aleg ceea împotriva căreia luptă. Este inexplicabil, dar noi mergem acum pe acest scenariu. O persoană total necunoscută capătă brusc asemenea proporții, că aproape iese în turul doi. Și vor fi iarăși tancurile rusești împotriva libertății și democrației etc.

Ajungînd în vîrful puterii și avînd atîtea resurse, nimeni niciodată nu va ceda puterea așa de simplu. Cu rare excepții. De aceea nu există alternativă pentru situația în care se află astăzi liderii PDM și cei care se află la putere. Pentru ei, pierderea puterii nu este doar o neplăcere.

Curtea Constituțională din țara noastră a creat un precedent în care orice componență următoare a CC va putea modifica tot ce a făcut pînă acum Curtea Constituțională. Și așa la nesfîrșit. Acele forme și metode aplicate în prezent în politica moldovenească au creat un precedent cînd, față de cele anterioare, dar și viitoare, nu există nicio regulă. Și ei nu și-au lăsat nicio cale de întoarcere.

Are oare perspective „Partidul Nostru"?

V.O: Nu cred că domnul Ciubașenco va trece în turul doi. Nu știu care va fi soarta ulterioară a acestui partid, pentru că după aceste alegeri trebuie să fie un fel de procese centrifuge. Următoarele alegeri, dacă nu vor fi anticipate, vor fi în 2018 și puterea, deja putem să nu avem dubii, va schimba regulile. Cel mai probabil, se va vota nu doar în baza listelor de partid.

Mi se pare că acest partid nu a observat că, la un moment dat, deja nu mai urcă, ci a depășit apogeul și merge în jos. Deocamdată, nu cred că el se va transforma într-un jucător activ după alegerile prezidențiale. Un alt minus al „Partidului Nostru" este jocul de la alegeri la alegeri și de la caz la caz. Obțin rezultate cei care lucrează sistematic și cheltuiesc bani, resurse și forțe.

- Ceea ce se întîmplă în ultimele săptămîni și luni în jurul figurii lui Usatîi amintește cîntecul lui Vîsoțki „Vînătoarea lupilor". El este încolțit din toate părțile, destul de dur și insistent. În legătură cu aceasta, am o întrebare: dacă Renato Usatîi va înțelege că el, Ciubașenco, partidul lui, trebuie să se unească cu Dodon sau cu o altă figură, nu credeți că Usatîi nu va mai reveni niciodată în Moldova? Cel puțin în următorii 2-3 ani?

V.O.: Risc să presupun că ei nu se vor uni. Cred că acea stare de conflict care există de la bun început va continua. Pe mine m-a mirat întotdeauna faptul că aceste două partide, în general, au motiv de conflict. Dintr-un anumit motiv, de fiecare dată el se amplifică artificial. Chiar dacă ei nu se poziționează pe eșichierul de sînga, dar dacă vom ruga să ni se explice de ce „Partidul Nostru" este un partid de stînga, va fi foarte greu de spus, ca și în cazurile altor partide – de ce „centru" sau de ce „de dreapta"?

Nu văd o legătură între revenirea lui Usatîi în Moldova și rezultatele acestor alegeri. Cred că partidul e una, iar Usatîi și soarta lui politică – cu totul altceva. Teoretic, este posibil că în următorii 1,5-2 ani el va apărea aici și va face ceva concret (discuția a avut loc înainte de decizia privind arestarea lui Usatîi – n.red.).

Alegerea Washingtonului?

V.O: Pe parcursul multor ani, din cauză că nu avem petrol și gaze, noi am trăit separat de procesele politice mondiale de consolidare a democrației. De aceea, noi, în principiu, nu avem experiența relațiilor cu Occidentul și SUA. Acum cîțiva ani, cineva de la noi scria ceva despre SUA? Cineva, în general, auzea vocea ambasadorului american, care ar fi spus, afirmat ceva sau ne-ar fi recomandat ceva? Nu. Și doar acum, treptat, în virtutea unor anumite procese din lume, care ne afectează și pe noi, începem să avem tangențe cu metodele de activitate a partenerilor occidentali. Dar ei au acționat așa întotdeauna, peste tot. Zicala despre unchiul Sam are 60 de ani.

Dacă credeți că ei aleg după principiul intelectului, integrității etc., greșiți. Cel mai important este lipsa absolută de principialitate și disponibilitatea de a face ceea ce li se va spune. Există oameni care pot face acest lucru. În ultimul timp, eu aud, începînd cu Leancă și terminînd cu alții, aceeași frază: „Dar ce, ar fi fost mai bine dacă un an în urmă cîteva sute de mii și-ar fi pierdut depunerile în bănci?" Haideți să calculăm mai întîi – cîteva sute de mii și 4 milioane? Acești oameni puteau acționa în judecată, puteau să găsească cine e vinovat de toate acestea, să-i tragă la răspundere, iar noi am fi privit cum funcționează toate acestea. Desigur, așa ar fi fost mai bine, din punct de vedere matematic.

Oare cineva crede că cei mai buni reprezentanți ai Occidentului, cînd veneau la noi în 2012-2014, nu ieșeau de la Cricova și ne lăudau – sînteți pe calea cea dreaptă, tovarăși, sînteți o istorie de succes – ar fi putut veni în Moldova fără un raport al serviciilor speciale? Oare cineva crede că Biden poate veni în Moldova fără un raport de o pagină (ei nu citesc mai mult) al Departamentului de stat, al CIA și altor structuri privind situația de aici?

Sînt două versiuni – sau ei știau și ne mințeau, sau ei sînt niște proști și nu știu ce se întîmplă, dar spun că totul e bine. Dacă e valabilă prima versiune (noi înțelegem că ei nu sînt proști), atunci ce fel de parteneri sînt ei? Atunci trebuie să-i privim obiectiv: ei nu vor pleca nicăieri, vor continua să-și facă interesele. Nici SUA, nici Germania, nici altcineva nu vrea răul Moldovei. Pentru ei, în general, nu contează, Moldova sau Siria, sau China, sau Afganistan, ei își fac interesele economice, politice și militare.

Oamenii nu înțeleg pentru ce votează

- Cei mai mulți dintre cetățenii noștri, o dată la patru ani, votînd la alegeri, nu știu pentru ce votează. La 90% dintre alegători „stația radio nu funcționează la recepție", adică nu înțeleg ce le spun diferiți candidați ...

V.O.: Problema în sine este serioasă, deoarece este vorba despre studii. Investițiile în învățămînt pentru orice politician sînt una dintre cele mai nerecunoscătoare afaceri, pentru că, investind astăzi și bani (care sînt mulți), și resurse, el nu le va utiliza, deoarece rezultatele vor fi peste cinci-zece ani. Iar el atunci nu va fi la putere. De aceea, fiecare politician, ajungînd la putere, soluționează cea mai importantă sarcină – să se mențină.

Ei își pun drept scop neadmiterea altora la putere, dar cel mai important – nu trebuie să apară mai rapizi, mai deștepți, mai vicleni, mai puternici. Adevăratul om de stat trebuie să se ocupe cu investițiile pentru generațiile viitoare. Apropo, problema învățămîntului nu este abordată de nimeni în actuala campanie electorală. Or, în principiu, aceasta este o chestiune de viitor și una dintre principalele probleme ale securității naționale.

În lumea în care în prezent se dezvoltă elementul de bază – acesta deja nu e petrolul și nici gazul, ci oamenii, potențialul lor uman. Marea migrație a popoarelor de la Nordul Africii, care invadează acum Europa, SUA, conduce la faptul că, în Europa, pentru fiecare loc de muncă are loc un dumping mare. Oamenii sînt gata să muncească pentru mîncare. Cîștigă doar cei care își pot utiliza intelectul. De exemplu, Israelul – un stat mai mic ca țara noastră ca teritoriu, în jurul lui atîția ani sînt probleme mari. Dar el este unul dintre cele mai influente din lume. De ce? Exclusiv din contul creierilor.

Peste patru ani, cu o abordare profesionistă, noi vom avea un alt tablou, dacă va fi predată logica, va fi dezvoltată în școală o ideologie clară – pe cine creștem. Cetățeni ai cărui stat cresc copiii care acum au 14-15 ani? Cu ce scop? Să aducă societății ce? Să participe în calitate de ce? Părinții nu-s, pentru că au plecat, în școli știți ce se întîmplă sub conducerea liberală. Ghimpu va distruge statul. De aceea, problema învățămîntului pentru țara noastră este prioritară.

Despre dizolvarea parlamentului

V. O.: Cei care azi dețin puterea nu au de gînd să o cedeze nici astăzi, nici mîine, nici peste 10 ani. Ei vor încerca să reformateze, să schimbe oamenii, fețele. Ceea ce se întîmplă azi în țară este protejarea intereselor economice, nu contează cum se numește partidul, ce ideologie și culoare are. Ce va fi interesant pe moment, aceea va fi oferit. De aceea, toate acestea nu au nicio legătură cu alegerile parlamentare din 2018 sau 2022.

Pe unii oameni, care au participat la alegeri în calitate de candidați, posibil, îi vom vedea în alt statut. Ei încep să se lanseze deja astăzi. Pentru mine indicatorul eșecului oricărui proiect este domnul Nantoi. Cînd el apare într-un moment și începe să susțină pe cineva, înseamnă că acesta este un „înecat" politic.

Sperietoarea cu „unirea" – ce înseamnă asta?

V.O.: Ca și în cazul cu SUA și alți parteneri occidentali, eu am o atitudine absolut normală față de cultura românească, față de o parte a societății românești, ele îmi trezesc interesul. Orice stat are nevoie de expansiune sub diferite forme. Pentru România, Moldova va fi întotdeauna o direcție importantă a activității serviciilor speciale, MAE etc., încet-încet, progresiv: timp de 20 de ani noi ne-am obișnuit că nu trebuie să numim limba moldovenească, trebuie să ne numim români, iar moldovenii nu există. Și drapelul, ideologia, istoria – toate acestea funcționează constant.

Nimeni nu spune că peste un an sau doi, brusc, va avea loc unirea. Dar generațiile vin una după alta. Astăzi, generația de 14-15 ani nu poate lega două cuvinte în limba rusă. Cum vor vorbi acești oameni cu semenii săi de la Tiraspol, care nu pot lega două cuvinte în limba moldovenească? Ce va fi peste cinci ani, peste zece? Este crearea unui cap de pod, cînd vor apărea politicieni care vor adresa întrebări logice – dar ce ne leagă? La ce bun avem nevoie de asta, dacă totul e străin? De aceea, fără supărări și fobii, noi trebuie să înțelegem că în România va fi actuală această întrebare, noi nu trebuie să ne supărăm, dar să lucrăm nu împotriva lor, ci pentru statul nostru, pentru a-l consolida.

Care este azi ideologia noastră la nivel de stat, pe care o putem propune tinerilor de 17 ani? Ideologia statului moldovenesc – ce e asta? Noi înțelegem că în România se spun povești că acolo e mai bine, dar ei propun ceva – haideți să mergem, haideți să organizăm un festival, veți învăța gratuit. Ce propune statul moldovenesc în afară de batjocură? Nimic.

Lipsa unei ideologii de stat, a interesului și interesului politicienilor pentru a păstra toate acestea constituie, desigur, o problemă serioasă. Dar cui îi vom adresa toate acestea? Să presupunem, SIS, MAI și în alte servicii înțeleg acest lucru și ele trebuie să formeze conducerea statului pentru a fi adoptate măsuri. Și cui să-i scriem? Lui Timofti? Ce va face el cu asta. I-am scris lui Timofti că, conform legislației moldovenești, el nu are dreptul să-i ofere cetățenie lui Băsescu, dar el i-a dat. Și poate scuipa pe întreg poporul moldovenesc și pe serviciile respective. Aceasta este deja o întrebare nu față de România, dar față de noi înșine.

Și dacă va învinge Dodon sau Sandu?

V.O.: Sînt cîteva elemente importante ce joacă în favoarea lui Dodon. În primul rînd, vîrsta și ambițiile. Deoarece el are doar 41 de ani, dacă el va reuși să devină președinte, el are practic, toată viața înainte. Iar deoarece activitatea lui va influența ratingul partidului, eu cred că el va deveni și mai activ ca pînă în prezent. Se va crea o situație neplăcută pentru autorități, pentru că va apărea și trădarea. O grămadă de oameni va începe să-și facă relații cu el, fie și conspirativ, fie „m-ați înțeles greșit". Dar el va deveni centrul de atracție și pentru oamenii de afaceri, și pentru cei ce nu sînt de acord, și pentru cei supărați etc. El va deveni o problemă neplăcută pentru putere.

Faptul că nu au fost stabilite competențele, în cazul dat, este un plus pentru un președinte ambițios, pentru că în acest haos, creat de Curtea Constituțională, orice președinte, ales direct, va interpreta totul, și va avea dreptul moral să facă acest lucru în favoarea sa. Doar coordonarea politicii externe și a securității deja oferă posibilitatea de a se ocupa de toate și de a organiza show-uri cu Consiliul de Securitate 24 de ore cu transmisiuni în direct cine și ce face incorect și demiterea ministrului apărării etc.

În realitate, președintele poate face multe. Același lucru s-ar putea întîmpla și în cazul Maiei Sandu. Dacă ea ar deveni președinte, eu cred că noi la fel am fi observat o anumită agilitate a ei, dar ea ar fi condusă de alți oameni. Și pentru cei care ar dori să înțeleagă ce cale ar urma țara noastră în acest caz, puteți citi politica SUA de acum cîțiva ani în România vecină, cînd au fost numiți unii conducători ai unor structuri și ce s-a întîmplat ulterior.

E posibil ca Ghimpu să fie tras la răspundere?

V.O.: În legislația moldovenească sînt cîteva mine. În cazul unui regim normal ne-am fi putut interesa cine le-a plasat acolo? În special, articolul 142 al Constituției. Interesant, cine e autorul? Pentru că el permite schimbarea orînduirii în stat prin referendum. În nicio țară dezvoltată din Europa nimeni nu va include în Constituție un articol despre faptul cum vom dispărea. Cine a făcut acest lucru este o întrebare către România etc. La fel, în Codul penal este un articol conform cărui apelurile la răsturnarea violentă a puterii se pedepsesc. Dacă vom scoate de acolo cuvîntul „violentă", atunci da. Dar care e diferența între libertatea cuvîntului și apelurile la dispariția statului?

Chemările înseamnă inclusiv activitate. Însă pe nimeni dintre politicienii moldovenești, inclusiv „stataliștii" noștri centriști, nu-i deranjează aceste articole. Deși eu aș veni mîine în parlament și aș spune: „Ne vom clarifica pe urmă cine a făcut-o, dar acum haideți să scoatem asta". Putem exclude, pur și simplu, acest articol, și gata.

De unde a apărut această temă – referendumul? Totul va fi făcut prin referendum. Anume cel care a și inclus pe timpuri acest articol în Constituție știa perfect că este vorba despre faptul că noi vă vom convinge frumos, iar cînd vom avea o masă critică, va fi referendum. De aceea, astăzi Ghimpu nu poate fi tras la răspundere, deoarece totul a fost făcut corect. Și nu există voință politică. Nu e nevoie să băgăm pe cineva la închisoare. Pe timpuri, serviciile noastre speciale aveau o funcție de profilaxie. Era desfășurată o discuție despre cum trebuie să-ți iubești patria.

Cîte cadavre politice vor apărea?

V.O.: Majoritatea. Apropo, ei demult sînt cadavre politice. Acum ei joacă rolul de răsculați, iar în realitate toți înțeleg, nici nu e nevoie de sondaje, în care Ghimpu obține 1% sau 2%, iar Leancă 4%. Acestea sînt figuri care și-au jucat rolul și nimeni nu are nevoie de ele.

Pentru mine rămîne o enigmă, va ajunge oare Dorin Chirtoacă pînă la sfîrșitul mandatului său de primar general al capitalei? Cred că nu. La un moment dat, autoritățile vor avea nevoie de Chișinău, iar de liberali – nu. Alegerile anticipate ale primarului Chișinăului sînt inevitabile. Cînd se va întîmpla? Depinde de rezultatele acestor alegeri. Dar deoarece noul președinte, oricine ar fi, va constitui o problemă pentru putere în următoarele cinci-șase luni, pe care va trebui cumva să o soluționeze, atunci eu cred că vom scăpa de Chirtoacă pînă în luna iunie a anului viitor.

De ce poziția Moscovei e amorfă?

- Americanii, europenii și, parțial, românii, tot mai mult și mai mult se consolidează la Chișinău și în Moldova, în general. Iar pentru Rusia această temă a devenit neinteresantă, avînd în vedere evenimentele din Siria și relațiile restabilite cu Ankara, Teheran?

V. O. : Cele mai amare cuvinte pe care le-am auzit în ultimii ani au fost de la un funcționar cu rang înalt din Rusia, care a spus destul de sincer următoarele: „Dacă poporul moldovenesc nu dorește singur să se dezvolte, își face rău, se distruge, de ce credeți că Rusia vă va susține, vă va ridica și va face lucrul în locul vostru?".

Dar de ce ei trebuie să facă ceva în locul nostru și să ne ajute cumva? Mai ales avînd în vedere ce ne permitem noi în raport cu Rusia. Niciodată, timp de 25 de ani, Moldova nu a fost o prioritate pentru Rusia. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toți. În ultimii ani, în condițiile unor probleme destul de serioase existente în lume, e firesc că conducerea rusă se ocupă de ele. Ce reprezintă dosarul moldovenesc?

Pe Rusia o interesează două lucruri – ca Moldova, după posibilitate, să nu se joace cu NATO, pentru că jocul cu NATO în teorie înseamnă un conflict pe Nistru, în care va trebui să participe și Rusia, pentru că acolo se află pacificatorii ei. Ce mai poate propune Moldova Rusiei? Să zicem că vom fi prieteni. Ce vrea Moldova de la Rusia? Vrem să primim energie mai ieftină? Acesta e un mit și nu va fi. Dorim soluționarea problemei transnistrene? Veniți și discutați, dar nu mergeți la NATO și spuneți: „Veniți să ne apărați împotriva Rusiei".

Noi dorim să avem acces pe piața rusă, dar, în același timp, semnăm documente și refuzăm să discutăm cu Rusia pe teme elementare. Timp de cîțiva ani, înainte de semnarea Acordului de asociere, au existat tentative de a discuta cu cineva de aici. Dar dacă nu există niciun răspuns, iar pe temele de bază Moscova nu aude nimic în afara unei ritorici prostești despre faptul că ei vor veni cu tancurile și vor ocupa totul, este ridicol. Este previzibil că mai departe Rusia va pierde interesul față de Moldova. Rusia nu va pierde nimic din asta, dimpotrivă, vom pierde noi.

Anghelina Taran