Foto: basarabia.md

03 iulie 2015, 11:23 Realitatea moldovenească 6661

The Guardian: Cum un auditor global nu a observat un furt colosal echivalent cu 15% din avuţia unei întregi ţări - Moldova

Franciza locală a gigantului contabil „Grant Thornton" lucra în trei din cele mai mari bănci ale ţării în momentul în care 1 miliard de dolari SUA a fost delapidat.

O companie de top de audit a fost acuzată de neglijenţă şi incompetenţă după ce 1 miliard de dolari SUA au fost transferaţi în afara Moldovei chiar sub nasul său – o sumă echivalentă cu 15% din PIB-ul acestei ţări ex-sovietice.

„Grant Thornton", gigantul contabil din Regatul Unit, care are francize locale în zeci de ţări, a fost auditorul pentru 3 din cele mai mari bănci din Moldova şi prin care banii au fost delapidaţi şi scoşi din ţară prin intermediul unor tranzacţii financiare complexe, la care au participat companii britanice.

Ca rezultat, autorităţile au fose nevoite să salveze aceste trei bănci prin oferirea unui pachet de salvare echivalent cu jumătatea unui buget de stat anual. Efectul ce a rezultat a fost colapsul valutei naţionale şi începutul unei recesiuni economice, care a dezintegrat economia ţării practic peste noapte. Moldova era chiar şi înaintea acestei operaţiuni cea mai săracă ţară a Europei.

Furtul a fost descoperit în noiembrie 2014, în cadrul băncilor „Unibank", „Banca de Economii„ şi „Banca Socială", pe care franciza moldovenească a „Grant Thornton", o reţea globală de companii independente, le audita începînd cu 2010, 2011 şi respectiv 2013.

Iurie Chirinciuc, un deputat din Moldova, care a făcut parte din comisia parlamentară cretă pentru investigarea întregii operaţiuni, consideră că „Grant Thornton" a fost neglijent şi obstructiv.

„Toate rapoartele [de audit] sînt pozitive," a menţionat el. „Cum e posibil să întocmeşti un raport pozitiv cînd situaţia acestor trei bănci era aşa de gravă?"

„Grant Thornton" a declarat că a atras atenţia băncilor şi a autorităţilor competente la îngrijorările sale referitor la bănci şi la faptul că rapoartele sale conţinea semnale îngrijorătoare referitor la credite. Dar Chirinciuc a declarat că compania de audit nu trebuia să ofere băncilor un raport pozitiv referitor la situaţia lor.

El declară că cererile repetate auditorilor prin care se solicita mărturiile lor în cadrul anchetei au fost „întîmpinate de o rezistenţă asiduă".

„Eu am întocmit o cerere oficială pentru analizarea acţiunilor „Grant Thornton" pe numele băncii centrale," a menţionat Chirinciuc. „În cadrul comisiei, eu am fost şocat să aflu că toate instituţiile de stat au fost informate în mod repetat asupra situaţiei acestor bănci, dar ele nu au intervenit nici într-un fel. Aceste circumstanţe mă fa să cred că oficiali de nivel foarte înalt au fost implicaţi în furtul miliardului."

Chirinciuc a fost de asemenea îngrozit să afle că după frauda a fost descoperită, directorul „Grant Thornton Moldova", Stephane Bride, a fost numit în calitate de Ministru al Economiei. Bride a declarat pentru „Guardian" că numirea sa „a fost în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, în baza căreia calităţile mele profesionale şi experienţa mea au fost luate în consideraţie la luarea deciziei de numire în post".

Un număr impresionant de credite au fost aprobate de către „Banca de Economii" şi „Unibank" în baza garanţiilor false către companii care ulterior au transferat banii în zone off-shore. Unele sume de bani au ajuns în conturi ale companiilor britanice controlate de entităţi înregistrate în locuri unde identitatea proprietarilor şi administratorilor este confidenţială.

Două rapoarte preliminare – unul întocmit de Comisia Parlamentară şi al doilea întocmit în baza investigaţiei companiei „Kroll" – ne sugerează că fraudele au devenit principala ocupaţiei a băncilor.

Raportul parlamentar spune: „Administraţia băncilor au dat dovadă de lipsă evidentă de profesionalism şi integritate... prin acordarea creditelor care erau compromise din start" şi au efectuat tranzacţii „cu caracter fraudulent şi fictiv". Deputaţii au conchis că băncile în mod intenţionat au pus în pericol „capacitatea lor operaţională de bază", cum ar fi achitarea pensiilor şi salariilor bugetarilor.

Băncile în mod consistent au denaturat balanţa de plăţi prin utilizarea „depozitelor overnight" neortodoxe – depozite cu dobîndă de zero procente de la băncile ruse „Interprombank", „Gazprombank", „Alef Bank" şi „Metrobank" – pentru a deghiza lipsa de capital şi continuînd în acelaşi timp să ofere credite neperformante. „În esenţă aceste operaţiuni au fost operaţiuni de manipulare," menţionează raportul parlamentar.

Băncile au devenit atît de contaminate, încît FMI şi Banca Mondială au suspendat programele lor cu Moldova, şi UE reflectă asupra posibilităţii de a urma exemplul lor. Directorul regional a Băncii Mondiale, Alex Kremer, a declarat săptămîna trecută: „Noi recomandăm autorităţilor... să lichideze aceste trei bănci." El a menţionat, de asemenea, că încercarea de a naţionaliza sau recapitaliza aceste bănci ar constitui un risc enorm de consum a bani9lor plătitorilor de impozite.

Procuratura moldovenească a iniţiat o anchetă, care pînă la momentul actual, a pus sub acuzare 30 de oameni, grup ce include şi managementul băncilor. Printre ei se află Ilan Şor, Preşedintele Consiliului de Supraveghere a „Băncii de Economii" începînd cu aprilie 2014, care se presupune că a fost capul tuturor acestor operaţiuni. Şor a fost eliberat din regimul de arest la domiciliu la 23 mai, după ce a fost de acord să coopereze cu anchetatorii. Procurorul General încă nu ne-a răspuns la solicitarea noastră de a comenta situaţia. Şor neagă toate acuzaţiile. Ceva mai devreme, el a fost ales în calitate de Primar al unui orăşel mic, Orhei.

Raportul confidenţial Kroll a fost publicat online în aprilie de către Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Acest raport spune că un grup de companii, aflat sub controlul lui Şor, puţin cîte puţin, au preluat controlul asupra băncilor şi începînd cu 2010 au început a elibera credite acestor companii, care aveau menirea să nu fie returnate vreodată. Atunci cînd supraveghetorii au atras atenţia asupra acestui fapt, „au fost date ordine de către administraţia băncilor întru arhivarea tuturor documentelor ce ţin de tranzacţiile dubioase de creditare". Un autovehicul ce se află în proprietatea unei companii de a lui Şor care a colectat toate aceste documente în mod straniu a fost furat şi incendiat.

În perioada începînd cu 2011, atunci cînd companiile lui Şor se presupune că au început să preia controlul acestor trei bănci şi octombrie 2014, atunci cînd frauda a fost descoperită, „Kroll" a constatat că numărul companiilor afiliate lui Şor au crescut de la 10 la 39. Pînă în decembrie 2014, 90% din creditele „Unibank" au fost acordate companiilor deţinute de Şor. Depozitele care au fost pe hîrtie înscrise venind de la băncile ruse, ce au permis „Băncii de Economii" să elibereze credite enorme, nu au fost primite vreodată.

„Ilan Şor şi indivizii afiliaţi lui au jucat un rol decisiv în coordonarea tuturor activităţilor frauduloase," menţionează raportul „Kroll", evidenţiind că „a existat o intenţie directă de a extrage beneficii cît mai mari posibile pentru entităţile afiliate Dlui. Şor şi în detrimentul băncilor". Un reprezentant „Kroll" a declarat că raportul a fost făcut public fără acordul companiei şi a refuzat să ofere mai multe comentarii.

„Miliardul dispărut" a contribuit la deprecierea leului moldovenesc în proporţie de 25% devalorizare faţă de dolarul american doar în luna februarie.

Compania „Grant Thornton" nu era prezentă în Moldova pînă în 2010, dar ascensiunea sa a fost surprinzătoare. Şapte din cele 14 bănci mari au devenit cliente într-o perioadă de doar patru ani, ceea ce a ridicat compania de audit pe poziţia de lider al pieţei. Concurenţii internaţionali, cum ar fi „KPMG" şi „Deloitte" au pierdut constant Moldova în favoarea „Grant Thornton", ambele companii de audit menţionate neavînd mai mult de două bănci în calitate de clienţi în Moldova în anul 2013.

Reprezentanţii „Grant Thornton Moldova" neagă orice acuzaţii şi declară că auditorii nu pot fi responsabili în cazul în care clienţii nu prezintă toată informaţia financiară necesară.

„Chiar dacă noi am dori să detectăm toate cazurile de fraudă, conform Standardelor Internaţionale de Audit, rolul auditorului nu este de a descoperi fraude sau să încrimineze clienţii săi pentru fraudă," au declarat ei. „Noi garantăm calitatea lucrului nostru – care este accesibil publicului – şi considerăm că opiniile auditorilor erau corecte în circumstanţele existente."

Un purtător de cuvînt al oficiului global „Grant Thornton" a declarat că companiile membre ale grupului acţionează autonom şi lucrul lor este monitorizat de oficiul central o dată la trei ani. El nu a răspuns la întrebarea despre ce are de gînd să facă oficiul central în relaţie cu „Grant Thornton Moldova".

Un reprezentant al sistemului financiar moldovenesc care a preferat să rămînă anonim a menţionat: „Este evident că „Grant Thornton" a fost în cel mai bun caz neglijent şi poate chiar a acţionat ilegal. Cum e posibil că nu a ştiut ce se întîmplă, în special cînd e vorba de „Unibank", unde frauda a avut proporţii inemaginabile?"

În răspunsul său „Grant Thornton Moldova" a menţionat: „Observaţii diverse au fost menţionate anual în scrisorile pe care le-am adresat administraţiei şi acţionarilor acestor bănci şi Băncii Naţionale a Moldovei".

„Noi dorim să reamintim că în 2013, comisia de anchetă privind activele „Băncii de Economii" nu s-a bazat doar pe auditul Curţii de Conturi şi raportului Fondului Monetar Internaţional, dar de asemenea pe menţiunile raportului „Grand Thornton"."

Efectele pierderilor financiare au fost resimţite de moldovenii de rînd. Ion Preasca, jurnalist financiar din capitala Chişinău, a menţionat: „Noi avem crimă organizată specializată în finanţe. Ca consecinţă a descoperirii furtului, băncile au suspendat acordarea de credite pentru o perioadă de timp. A existat un efect domino care a lovit puternic leul moldovenesc."

Alexei, proprietar al unei afaceri mici de construcţii, a menţionat: „Ei vor inventa ceva impozite noi pentru a acoperi daunele. Eu am avut un cont bancar la „Banca Sociala" şi nu îl mai folosesc din momentul declanşării scandalului. Am deschis conturi bancare noi în băncile cu capital străin."

Natasha, contabilă, a menţionat: „Creşterea preţurilor ce a urmat a avut efecte dezastruoase. Preţul curentului electric practic s-a dublat de la o lună la alta. Dacă în trecut factura era de 300 de lei [10 lire sterline], acum e 500. Pensiile şi salariile nu au crescut."

Ancheta penală este în derulare. Atît Banca Naţională a Moldovei, cît şi Guvernul, nu a răspuns la solicitările noastre pentru informaţie. Aproximativ 50.000 de moldoveni au protestat la 3 mai în Chişinău, solicitînd dreptate şi returnarea banilor furaţi.