02 aprilie 2014, 10:10 Realitatea moldovenească views 11038
Expert:
Foto: ruvr.ru
02 aprilie 2014, 10:10 Realitatea moldovenească views 11038

Expert: "Republica Moldova a renunțat la independența imediat ce a obținut-o"

Declarațiile liderului liberalilor moldoveni Mihai Ghimpu că scopul principal al Declarației de Independență adoptate în 1991 a fost unirea cu România, corespund realității.

În ciuda faptului că majoritatea politicienilor și cetățenilor doresc să păstreze independența Moldovei, unele forțe politice încearcă să submineze statalitatea țării, a declarat analistul politic Bogdan Țîrdea.

Cît de aproape de adevăr este Mihai Ghimpu, a apreciat pentru "Vocea Rusiei" analistul politic moldovean Bogdan Țîrdea.

- Sînteți de acord că au existat planuri de anvergură cu scopul de a se uni cu România, după cum afirmă unii politicieni moldoveni? Sau această poveste este mai mult o invenție?

- Din păcate, aceasta este una dintre rarele ocazii cînd Mihai Ghimpu are dreptate. În 1991, cînd a fost adoptată Declarația de Independență, ea mergea "la pachet". În afară de declarație a fost adoptat imnul, care se numea "Deșteaptă-te române" – anume așa un imn a fost adoptat oficial în Republica Moldova. A fost adoptată stema, asemănătoare cu cea românească. În școli a fost introdusă istoria românilor și nu istoria Moldovei. A fost introdusă moneda - leul, care a circulat anterior cu aceiași denumire și în România.

În Declarația de Independență este prezentă ideea că, cei care semnează declarația, susțin eliminarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop.

Vă reamintesc, care au fost consecințele acestui document. Basarabia a ieșit din componența României, fiind anexată de Uniunea Sovietică. Apoi, Basarabia s-a unit cu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar în 1940 a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, a cărei succesoare este Republica Moldova.

Prin urmare, dacă susținem eliminarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop, înseamnă că susținem revenirea Basarabiei în sînul României. Anume așa aceasta este percepută de către mulți analiști politici de dreapta și politicieni de dreapta.

Mai mult decît atît, recent publicația de dreapta a lui Ghimpu a scris că Declarația de Independență a fost elaborată (sau cel puțin a participat la elaborarea ei), de unul dintre ambasadorii români. Desigur, au dreptate cei care susțin că, cel mai probabil, Declarația de Independență este de dapt o Declarație de intenție de unire. Și, anterior, s-a menționat că Republica Moldova a recunoscut independența de Uniunea Sovietică, și nu independența în general.

- În societate este împărtășit acest punct de vedere al politicienilor și experților?

-Nu este punctul de vedere al politicienilor și experților, este punctul de vedere al unor analiști politici și al unor politicieni de dreapta. În societate, doar 10-15 la sută din populație susțin unirea cu România. Majoritatea populației, desigur, vrea independența Republicii Moldova. Toți politicienii din Republica Moldova, cu excepția unor politicieni gen Mihai Ghimpu. Din păcate, ultima vreme ratingul politicienilor marginali crește și aceasta, cu siguranță, crează probleme Republicii Moldova.

 

Marianna Ojerelieva

Sursa: ruvr.ru

Cuvinte cheie:

Romania , independenta , Moldova

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1859
Populația:
683 locuitori

Comisarovca Nouă este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Coşniţa Nouă, Bosca, Pohrebea Nouă și Comisarovca Nouă. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Dubasari și la 75 km de Chișinău. Populaţia satului Comisarovca Nouă alcătuia 683 de oameni în anul 2011. Satul Comisarovca Nouă a fost menționat documentar în anul 1859.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.