20 septembrie 2011, 16:27 Realitatea moldovenească 4333

Curtea Constituţională a decis: Parlamentul nu va putea alege şeful statului printr-un număr mai mic de voturi

Curtea Constituţională a dispus că şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul ori de cîte ori nu este ales preşedintele în condiţiile legii. Totodată, dispoziţiile articolului 78 din Constituţie urmează a fi aplicate integral în cazul Parlamentului, investit în urma alegerilor anticipate, dacă precedentul a fost dizolvat din cauza nealegerii şefului statului. Magistraţii au mai decis că alegerea preşedintelui ţării nu se va face prin modificarea majorităţii voturilor, iar în legea cu privire la alegerea şefului statului va fi indicat un mecanism adecvat situaţiei.

12.25: După mai bine de două ori de audieri, magistraţii Curţii Constituţionale s-au retras în camera de deliberări. Liderul PL, Mihai Ghimpu, care a avut posibilitatea să se expună spre final, a declarat că principala problemă identificată în Constituţia Republicii Moldova ţine de unul din punctele art. 78. Acesta stipulează că preşedintele se alege cu 3/5 din voturile deputaţilor, doar în primele două tururi de scrutin, iar articolul respectiv din Constituţie nu dezvoltă modul de alegere a şefului statului în cazul alegerilor anticipate. ”Rămînem în aşteptarea unui punct de vedere al Curţii Constituţionale, deoarece Republica Moldova nu poate fi permanent într-o instabilitate politică”, a conchis Ghimpu.

11.35: Deputatul liberal-democrat Tudor Deliu, dar şi preşedintele Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, Victor Popa, sînt de acord cu spusele liberalului Mihai Ghimpu. De asemenea, Victor Popa declară că nealegerea şefului statului este o situaţie „inedită”, generată nu de membrii partidelor politice, dar de către imperfecţiunile legii Constituţionale. Popa consideră drept imperfect punctul 4 din articolul 90 al Constituţiei, deoarece, acesta prevede alegeri anticipate după două luni de la eşuarea încercărilor de alegere a preşedintelui ţării. Norma respectivă însă nu stipulează clar procedura de alegere şi ce se va întîmpla, dacă în termenul de două luni preşedintele nu va fi ales. “Noi doi ani de zile ne aflăm în această mocirlă, pe care nu o putem depăşi”, a spus Popa. Totodată, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Ion Creangă, a spus că această situaţie „ştirbeşte” din imaginea Republicii Moldova peste hotarele ţării. ”Soluţiile ce urmează a fi expuse trebuie să fie eficiente, care să nu ducă la blocarea funcţionării instituţionale”, a spus Creangă.

10.40: Unul dintre autorii sesizării, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a spus că, pînă la moment, din cauza nealegerii preşedintelui ţării, bugetul statului a fost prejudiciat cu circa 360 de milioane de lei. Aceşti bani au fost cheltuiţi pentru organizarea alegerilor anticipate. Mihai Ghimpu a menţionat că, în prezent, nu există prevederi constituţionale şi legale care ar interzice dizolvarea repetată a Parlamentului în urma nealegerii şefului statului şi care ar obliga utilizarea unei proceduri graduale de alegere a preşedintelui ţării. Totodată, liderul PL susţine că modificările operate în articolul 90 în anul 2000, prin care s-a schimbat modalitatea de alegere a şefului statului, iar pragul a fost ridicat la 3/5 din numărul de voturi al deputaţilor, este un mecanism defectuos. “Vrem ca Curtea Constituţională să vină cu o interpretare care ne-ar ajuta să rezolvăm această criză constituţională şi să vină cu o interpretare funcţională a articolului 78”, a spus Mihai Ghimpu.

10.20: Curtea Constituţională a început examinarea sesizării Alianţei pentru Integrare Europeană privind interpretarea prevederilor articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, magistraţii urmează să intervină cu o interpretare a normelor Constituţionale de la articolul 78 şi să explice dacă Parlamentul poate elabora prin lege organică un mecanism de alegere a şefului statului. Aceasta pentru a nu admite dizolvarea repetată a Parlamentului.