04 martie 2017, 10:40 Diaspora moldovenească 6433

Ce e de făcut cu diaspora ”neconvenabilă”

Xenia Florea

Precum a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu, în Codul electoral există lacune, iar organizațiile internaționale insistă demult asupra înlăturării lor.

Pregătindu-se încă o dată să rescrie legislația electorală, coaliția de guvernămînt a stabilit prioritățile acestei „rescrieri" – modificarea sistemului electoral în unul mixt sau pe circumscripții uninominale. Săptămîna trecută Guvernul a dat aviz negativ pentru proiectul de lege a deputatului PSRM Vladimir Țurcan, ce propunea modificarea mecanismului de deschidere a secțiilor de vot peste hotarele țării. Parlamentarul consideră că numărul lor trebuie stabilit proporțional cu numărul cetățenilor moldoveni aflați într-o țară sau alta.

Dezbină și stăpînește

La recentele alegeri prezidențiale activitatea „moldovenilor de peste hotare" a bătut toate recordurile – peste 131 de mii de alegători au votat în turul doi (8% dintre cei care au votat). Acest număr putea fi și mai mare: la Londra, Paris, Moscova, Bologna, Parma și București deficitul de buletine a generat proteste ale concetățenilor care nu au reușit să voteze.

Potrivit practicii electorale internaționale, oamenii care au plecat peste hotare votează rar pentru partidul aflat la putere în țările lor – reprezentanții din diaspora, de regulă, se caracterizează prin spirit de protest. Aceasta au confirmat-o și alegerile prezidențiale din România din 2014: dintre 379 de cetățeni români care au participat în turul doi la alegeri, 89,7% au votat pentru Klaus Iohannis. Însă Republica Moldova și aici s-a plasat înaintea planetei întregi: linia de demarcare geopolitică a trecut nu doar prin electoratul intern, dar și prin emigranți. Cetățenii RM care trăiesc peste hotare pot fi împărțiți în diaspora de vest și cea de est.

Cea de est votează, de regulă, pentru partidele de centru-stînga. Occidentalii se mențin pe poziția – oricine, numai nu vectorul pro-rusesc. Iar deoarece nu prea au din ce alege, sînt nevoiți să-și dea voturile inclusiv pentru partidele de guvernămînt – fie e un regim oligarhic, fie au furat un miliard, fie au acumulat datorii enorme, fie că din cauza politicii lor mulți cetățeni ai RM au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare, în schimb ei sînt „pro-europeni".

Coaliția de guvernămînt profită cu abilitate de acest spirit al „moldovenilor de peste hotare", alimentîndu-le temerile și creînd la alegeri condiții privilegiate pentru diaspora "convenabilă", limitînd-o pe cea "neconvenabilă".

De exemplu, la alegerile parlamentare din 2010, cînd la unele secții de vot de peste hotare s-au terminat buletinele, Comisia Centrală Electorală le-a permis reprezentanților diasporei de vest să voteze pe foi curate A4 sub semnătura alegătorului. Aceasta a fost o încălcare gravă a normelor electorale, dar totuși Curtea Constituțională a considerat rezultatele acelor alegeri drept legale. Iar înaintea turului doi al recentelor alegeri prezidențiale, Comisia Electorală Centrală a dispus să trimită cîteva mii de buletine suplimentare în 10 secții de vot „de vest" (în Franța, Elveția, Olanda, Canada, SUA și Portugalia), deși cereri similare parveneau și din Federația Rusă.

Statistica de peste hotare

În vara anului trecut, în ajunul alegerilor prezidențiale, liderul de atunci al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a adresat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu o interpelare, solicitînd să i se comunice numărul cetățenilor Republicii Moldova care se află oficial peste hotarele țării.

Potrivit răspunsului primit, peste hotare, la acel moment trăiau 805.509 de cetățeni moldoveni, 60% dintre care (477.949 de persoane) se aflau în Federația Rusă. Pe locul doi după numărul emigranților moldoveni era Italia – 142.266 de oameni, iar în celelalte țări numărul concetățenilor noștri oscila de la 17 mii (Canada și Ucraina) pînă la cîteva zeci de oameni.

„Atenție: în Italia se află oficial 140 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, iar în Rusia – aproape 480 de mii. Să vedem cîte secții de vot vor fi deschise la 30 octombrie", a scris atunci pe rețelele de socializare Igor Dodon.

La această întrebare Guvernul a răspuns în cadrul ședinței din 29 septembrie 2016: potrivit hotărîrii aprobate de el, în Federația Rusă, unde se află cea mai mare diasporă moldovenească (potrivit datelor oficiale – 477 de mii de persoane), la alegerile prezidențiale s-a decis deschiderea a 8 secții electorale, în timp ce în Italia (142 de mii de oameni) – de trei ori mai multe – 25, în România (oficial locuiesc 9272 de cetățeni moldoveni) – 11 secții, SUA (47,5 mii de oameni) – 7 secții, în Franța (3,1 mii de cetățeni) – 6 secții de votare etc.

Potrivit notei explicative, „numărul secțiilor de votare a fost stabilit în baza unei analize complexe efectuate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, au fost luate în considerare interpelările asociațiilor diasporei moldovenești la adresa CEC, precum și s-a ținut cont de numărul cetățenilor care au participat la vot peste hotare în cadrul alegerilor parlamentare din 2014".

Socialiștii insistau ca în Federația Rusă (ținînd cont de numărul moldovenilor aflați acolo), la alegerile prezidențiale să fie deschise cel puțin 159 de secții de votare în locul celor 8.

Proiectul lui Țurcan

„Rezultatele analizei efectuate frapează: în timp ce în Rusia secțiile de votare au acoperit doar 5% din solicitări, numărul cetățenilor care au votat în țările din UE depășește de cîteva ori numărul moldovenilor înregistrați oficial acolo", a scris pe blocul său după alegerile prezidențiale cîștigătorul lor, Igor Dodon. Și a prezentat cifre concrete: în România au votat 16 mii de cetățeni ai RM, ceea ce este de 1,7 ori mai mult decît numărul cetățenilor moldoveni ce locuiesc acolo oficial, în Franța – de 3,6 ori mai mult decît numărul oficial de cetățeni aflați acolo, în Marea Britanie – de 5,7 ori.

Actualele modificări în Codul electoral, elaborate de către deputatul PSRM Vladimir Țurcan, sînt menite să înlăture toate aceste „abuzuri și disproporții".

Vladimir Țurcan propune ca înaintea alegerilor parlamentare sau prezidențiale, Ministerul de Externe să apeleze la organele competente ale țărilor unde există misiuni diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova, pentru a obține informații referitoare la numărul și locul aflării cetățenilor moldoveni. În baza datelor obținute, Guvernul adoptă hotărîrea privind deschiderea secțiilor de votare peste hotare „proporțional numărului de cetățeni aflați în țara dată".

„Sînt o mulțime de plîngeri ale concetățenilor noștri, care, în pofida înregistrării prealabile, nu și-au putut exercita dreptul constituțional la vot, deoarece numărul secțiilor de votare și de buletine era limitat. Există recomandările Comisiei de la Veneția, care, înaintea alegerilor prezidențiale, în avizul său pentru modificările Codului electoral, a reiterat că trebuie elaborat un criteriu obiectiv pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare. Acest lucru a fost menționat și în concluziile Curții Constituționale după alegerile prezidențiale",a declarat Vladimir Țurcan pentru NOI.md.

Însă Guvernul a respins inițiativa legislativă a lui, explicîndu-și poziția prin faptul că alte țări nu sînt obligate să prezinte o asemenea informație și nu este garantat că aceasta va fi completă și exactă. Fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă a fost mirat de asemenea motivație:

„Ce înseamnă «datele ar putea fi inexacte»? Unde mai putem obține date mai exacte despre cetățenii noștri decît de la serviciile de migrație și alte servicii ale țărilor pe al căror teritoriu se află acești cetățeni? Totodată, eu nu am auzit cazuri cînd organele competente ale altor țări au refuzat să răspundă la interpelările oficiale privind numărul cetățenilor unor sau altor state aflați pe teritoriul acestor țări. Sînt doar niște scuze, iar la baza avizului negativ al Guvernului privind inițiativa mea mai stă una – lipsa dorinței de a asigura dreptul constituțional real al cetățenilor de a alege și de a fi ales. Autoritățile pur și simplu se tem de propriul popor".

Analistul politic Victor Ciobanu consideră că refuzul Guvernului se bazează pe două momente: „Dacă pornim de la considerentele unui stat normal, atunci autoritățile trebuie să facă totul pentru a asigura drepturile constituționale ale cetățenilor, inclusiv dreptul la vot. Însă la noi puterea se ghidează de alte considerente – orice ar fi, numai ca nimeni să nu atenteze la situația lor dominantă. Iar inițiativa de modificare a mecanismului de deschidere a secțiilor de votare peste hotare comportă un anumit pericol pentru partidele de guvernămînt, deoarece prevede majorarea bruscă a numărului de secții de votare în Federația Rusă. Al doilea moment, de ce Guvernul a respins acest proiect de lege – majoritatea parlamentară intenționează să modifice sistemul electoral, iar în legătură cu acest fapt apar un șir de probleme tehnice, asociate inclusiv cu modul de votare a cetățenilor noștri peste hotare – cîte mandate să ofere diasporei, în cîte circumscripții trebuie împărțiri concetățenii noștri etc.".

Politologul Victor Josu, de asemenea, susține că problema votării cetățenilor moldoveni peste hotare are cîteva aspecte. Unul dintre ele este conjunctural-politic. Și nu doar din partea partidelor puterii, care nu doresc categoric extinderea bazei electorale din contul diasporei de est, dar și din partea Partidului Socialiștilor.

„Deoarece cele mai multe plîngeri privind imposibilitatea cetățenilor moldoveni de a vota au venit din Federația Rusă, unde aceștia se află în număr mare la lucru, iar electoratul socialiștilor este îndreptat spre Rusia, această inițiativă legislativă este un nou semnal pentru electoratul lor, spune Victor Josu. Vladimir Țurcan este un politician cu experiență. Nu cred ca el să nu conștientizeze faptul că actualul guvern nu va da curs unei asemenea inițiative și nici nu e important prin ce este ea argumentată. Cel mai probabil, ea va fi respinsă și de Parlament. În schimb, PSRM le va putea spune alegătorilor săi: noi sîntem o opoziție bună, am încercat să mergem în întîmpinarea voastră și a apropiaților voștri, ce lucrează în Rusia, dar puterea rea nu ne-a permis să facem acest lucru".

Sîntem în secolul XXI

Discuțiile despre numărul secțiilor de votare și în ce țări anume urmează a fi deschise acestea apar cu regularitate în perioada electorală și constituie un obiect de manipulare atît din partea puterii, cît și din partea concurenților politici.

Experții spun că sistemul de prezentare și de votare cu buletinul, aplicat în Moldova pentru organizarea procesului de votare peste hotare, este învechit – el nu e capabil să acopere acel număr enorm al populației apte de muncă din RM, care în prezent se află peste hotarele țării. Majorarea mecanică a secțiilor de votare sau buletinele de vot transmise peste hotare nu vor soluționa problema.

„Noi trăim în secolul XXI și există o mulțime de alte metode, mult mai moderne, ce pot număra voturile de peste hotare", menționează Victor Ciobanu.

Un șir de țări, de exemplu, SUA, în general, nu-și fac probleme cu deschiderea secțiilor de votare peste hotare. Pentru SUA, cu 50 de state, 5 circumscripții teritoriale, 55 de sisteme separate de înregistrare și votare, și cîteva mii de diferite tipuri de buletine, organizarea unei asemenea proceduri ar fi fost destul de dificilă. De aceea, cetățenii Statelor Unite plecați peste hotare sau care locuiesc în alte țări, avînd certificate cu drept de vot sau formulare speciale completate, pot obține buletinul de vot prin e-mail, fax, sau să-l descarce de pe internet și, după completarea lui, să-l trimită autorității electorale prin poștă, fax, e-mail, prin intermediul ambasadei sau prin curier.

Votarea prin internet este utilizată activ și în alte state – Marea Britanie, Estonia, Elveția, Canada, Franța. În aceste țări sînt aplicate cîteva moduri de votare electronică: cu ajutorul cărții sociale sau telefonului mobil (Marea Britanie), cu utilizarea discurilor pentru votarea electronică (Canada, Estonia), votarea electronică cu utilizarea cardurilor-ID (Elveția).

În Estonia ideea desfășurării alegerilor pe internet a apărut la începutul anilor 2000, pentru prima dată a fost aplicată la alegerile din 2005, iar deja la alegerile parlamentare din 2015, prin internet au fost exprimate un număr record de voturi – 30,5% din numărul total al celor care au votat.

Și Comisia Electorală Centrală, periodic, menționează implementarea tehnologiilor moderne în procesul electoral. De exemplu, în octombrie 2015, în cadrul întrevederii neformale cu bloggerii, președintele CEC de atunci, Iurie Ciocan, a declarat că la alegerile parlamentare din 2018 Moldova ar putea trece la votarea electronică. Aplicațiile în acest scop deja au fost elaborate de spanioli și au costat 2 milioane de euro, singura problemă este lipsa unei legi în acest sens, pe care nimeni nu vrea să o elaboreze.

Experții sînt sceptici. „Cît privește alte sisteme – de vot electronic sau „poștal-de hîrtie", teoretic, ar avea sens să discutăm despre ele, dacă ar exista un stat funcțional de drept, care s-ar bucura de încrederea propriilor cetățeni, consideră Victor Josu. Însă, deoarece nu avem nici una, nici alta, în prezent există riscul real de falsificări în masă a acestor voturi. Orice program de calculator poate fi spart sau «corectat» în direcția dorită. Dar și actuala poștă moldovenească nu este instituția capabilă să garanteze autenticitatea și inviolabilitatea corespondenței".

Diaspora și dreptul la vot

Între timp, activitatea record a „moldovenilor de peste hotare" la alegerile prezidențiale, manipulările în care a fost atrasă majoritatea electoratului și caracterul categoric al unui șir de reprezentanți ai diasporei de vest în problema cine are și cine nu are dreptul de a fi președinte al Republicii Moldova au provocat discuții active a unei probleme de alt gen – au dreptul cei care au plecat să decidă soarta celor care au rămas? Cu atît mai mult cu cît în practica mondială există precedente cînd diaspora era lipsită de dreptul de vot.

De exemplu, potrivit legislației Armeniei, să voteze peste hotare au dreptul doar două categorii de cetățeni – diplomații, membrii familiilor lor și angajații filialelor străine ale companiilor înregistrate în Armenia. Votul peste hotare a fost anulat în 2007 în Irlanda și Israel, iar singurii care pot vota peste hotare sînt membrii corpului diplomatic și militarii. Nu pot participa la vot nici cetățenii Greciei plecați peste hotare.

Experții nu au o opinie clară în acest sens. Victor Ciobanu, spre exemplu, consideră că ridicarea problemei privind lipsirea dreptului de vot a cetățenilor RM plecați peste hotare cel puțin este incorectă și greșită: „Da, acești cetățeni nu achită impozite în interiorul țării, iar acesta este unul dintre argumentele de bază al celor care pledează pentru limitarea dreptului reprezentanților diasporei la vot, dar nu trebuie să uităm că concetățenii noștri plecați la lucru peste hotare sînt principalii noștri investitori. Prin transferurile lor, ei sporesc mărimea investițiilor străine directe. Dacă nu ar fi fost acești bani, atunci economia noastră s-ar fi prăbușit demult".

Victor Josu are un alt punct de vedere: „Problema se pune astfel – au oare dreptul cei care au plecat să decidă soarta celor care au rămas? Faptul că cei plecați din țară nu achită impozite nu e cel mai puternic argument. El poate fi contrazis ușor prin faptul că sumele ce vin de peste hotare în Moldova sînt destul de comparabile cu sumele impozitelor persoanelor fizice achitate de cetățeni în interiorul țării. Și deși primele sume nu ajuns la buget, ele îndeplinesc un șir de funcții necesare pentru societate. Totuși, răspunsul meu la întrebare este – nu au dreptul. Fiecare alege – să plece din Moldova sau să rămînă. Nu ne alungă nimeni forțat. Ai decis să pleci pentru a cîștiga mai mult – ai dreptul. Statul natal este obligat să-ți acorde peste hotare o anumită susținere (de exemplu, consultații) în cazul unor circumstanțe de forță majoră, dar să alerge după tine, pentru ca tu să-ți poțirealiza și dreptul de vot, el nu este obligat.

Eu în general aș interzice votul peste hotare, pentru a nu oferi motive pentru speculații nici unora, nici altora. Cu atît mai mult că niciun concurent nu este în stare să asigure cu propriii observatori toate secțiile de votare de peste hotare, iar asta înseamnă că mereu va exista suspiciunea că rezultatele votării peste hotare au fost fraudate. Dacă ești așa patriot și vrei să votezi, demonstrează, cheltuiește cîteva sute de dolari sau euro pentru biletele de avion dus-întors – o dată în cîțiva ani nu e chiar atît de costisitor, vină în Patrie și votează. Patriotismul, dacă e adevărat, dar nu declarativ, presupune și disponibilitatea de sacrificiu. Fără el asta nu e patriotism, dar demagogie".