29 februarie 2016, 15:02 Diaspora moldovenească views 10675
Moldovenii din Thailanda: Sînt mîndră că sînt din Moldova!
29 februarie 2016, 15:02 Diaspora moldovenească views 10675

Moldovenii din Thailanda: Sînt mîndră că sînt din Moldova!

Un destin asumat, împlinit, în ascensiune. Cu răbdare şi credinţă și-a înfruntat obstacolele întîlnite în cale. Este ceea ce o defineşte pe Arina Iavorschi, care a studiat Relaţii Internaţionale la Chişinău, a susţinut masteratul şi doctoratul în Italia, un alt masterat în Austria şi activează de cîţiva ani în calitate de lector la una dintre cele mai mari şi prestigioase universităţi din Thailanda – Assumption University.

Ai un parcurs de viaţă cu totul deosebit. De unde vii? Cum ai ajuns să lucrezi la Universitatea Assumption din Thailanda?

Eu m-am născut şi am locuit în Chişinău. Mama mea lucrează deja de 13 ani în Italia. Am absolvit Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani" din Chişinău şi după absolvire am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, specialitatea − Relaţii Internaţionale. După ce am absolvit universitatea, am lucrat la o firmă care făcea parte din Serviciul Legal al Companiei Aeriene Alitalia, care se ocupa, în principiu, de reclamaţiile pasagerilor. În Italia am plecat la studii. În primii doi ani am făcut masteratul, iar ulterior doctoratul. Dar pentru a reuşi să obţin bursă de studii în Italia, am avut asistenţă din partea preotesei Ecaterina Hîncu, preşedinta Asociaţiei Migranţilor Moldoveni Sf. Mina din Roma. Ecaterina Hîncu a fost mediatorul între decanul Facultăţii Ştiinţe Sociale de la Universitatea Angelicum din Roma şi mine. După patru ani de studii la Roma, am plecat în Austria, Trumau, pentru a mai face un masterat, de data aceasta la tema „Căsătorie şi Familie" la International Theological Institut. Am ajuns aici cu ajutorul unei prietene. Ea m-a ajutat cu toate anchetele şi în timpul studiilor mi-a fost persoană de sprijin. După ce am încheiat studiile în Austria, văzînd că durează mult pînă să obţin un loc de muncă, am decis să plec în Thailanda, la Universitatea Assumption. Aici predau „etica" studenţilor ciclului primar. Şi aici am ajuns la invitaţia şi cu ajutorul prietenei mele thailandeze cu care am studiat împreună la Roma.

Care au fost motivaţiile tale, la plecarea din Republica Moldova?

Cînd am plecat în Italia, mama mea era deja acolo de şapte ani şi sora mai mică de trei ani. Am ales Italia ca să-mi continuu studiile şi să fiu mai aproape de familia mea. Am plecat în Thailanda pentru ca, în final, să obţin experienţă de muncă. Şi această invitaţie a fost una din puţinele ocazii, oferte de muncă de care am încercat să profit.

Ce aşteptări materiale ai avut în legătură cu munca peste hotare? S-au realizat ele sau nu?

Sincer, aveam aşteptări puţin mai mari, cu toate astea nu renunţ la locul meu de muncă. Sînt mulţumită, pentru moment, iar cu timpul pot să cresc în carieră. Aş vrea să pot găsi un loc de muncă mai aproape de familie, undeva în Europa.

Activitatea ta corespunde, în mare parte, studiilor şi calificării tale. Ce ai recomanda cetăţenilor moldoveni care vor să plece la muncă peste hotare?

Da, activitatea mea corespunde studiilor mele şi îmi place ceea ce fac. Acelora care pleacă din Republica Moldova le-aş recomanda să nu viseze la un succes rapid şi la saci cu bani. A lucra şi a trăi printre străini e foarte greu, mai ales, din punct de vedere moral şi psihologic. Chiar dacă ai cetăţenia lor, oricum te consideră străin, iar în cel mai rău caz eşti şi discriminat.

Cum crezi, ce ai pierdut/ ai obţinut în plan profesional, al statutului social muncind în străinătate?

Am făcut studii foarte bune şi am obţinut experienţă, în specia, în calitate de lector universitar. Experienţă de a pregăti orele, de a lucra cu studenţii şi de a învăţa de la ei. De a învăţa cultura Asiei de Sud-Est şi modul de a gîndi al persoanelor de aici. Universitatea Assumption e una internaţională şi lectorii, profesorii, lucrătorii, studenţii sînt din diferite ţări ale lumii, din Europa, Asia, America, Australia. Eu deţin ambele cetăţenii - moldovenească şi română - şi nu-mi e ruşine, nu ascund nici una din cetăţenii. Dimpotrivă, sînt mîndră că sînt din Moldova! Puţini sînt acei care au auzit de Moldova, aşa că în acest fel promovez ţara mea şi-mi face plăcere să împărtăşesc colegilor şi studenţilor mei din istoria, cultura, limba, tradiţiile şi obiceiurile noastre. De sărbătorile naţionale încerc, pe cît e posibil, să port ia. Catrinţa, din păcate, nu o pot îmbrăca pentru că anul împrejur e foarte cald.

Cum crezi, ce ar trebui să existe în ţara de origine ca tinerii ca tine să nu plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun?

Să fie mai multe posibilităţi de muncă, în toate domeniile, şi salarii decente. Stabilitate economică şi politică.

Ce probleme ai înfruntat în primele luni de aflare într-o ţară străină?

În Thailanda, problema cu care m-am confruntat cel mai mult a fost cea de integrare - de a cunoaşte cultura, limba, obiceiurile ţării, regulile de comportament în societate. Trebuie să fii foarte atent la respectarea regulilor de comportament şi de etichetă, la felul cum te exprimi şi comunici cu localnicii. La fel, mi s-a întîmplat cît am fost la studii în Italia şi Austria, dar, desigur, nu în aceeaşi măsură ca în Thailanda.

Cum ai aprecia politica imigraţionistă actuală a Thailandei?

Are mult de lucru în acest domeniu. Pe de o parte, este o politică bună, pentru că, într-un fel, protejează propriii cetăţeni. Pe de altă parte, străinii trebuie să facă faţă birocraţiei. Spre exemplu, chiar dacă am un contract de muncă nelimitat, în fiecare an trebuie să merg la Oficiul de imigrare, pentru a-mi reînnoi viza şi asta înseamnă o nouă ştampilă în paşaport cam de o jumătate de pagină. În plus, trebuie să am un permis de intrare în Thailanda ori de cîte ori ies din ţară. Apoi, în Thailanda nu este recunoscut statutul de refugiat. Astea sînt cîteva exemple, pentru ca să-ţi dai seama, în linii generale, despre stricteţea şi birocraţia în politica imigraţionistă din Thailanda.

Mai ai nostalgie faţă de locurile natale?

Da, sigur că am. Şi aştept cu nerăbdare vacanţele ca sa vizitez familia şi prietenii. Fiind în străinătate, cel mai mult mă confrunt cu dorul de cei dragi, de prieteni, de ţară. Slavă Domnului, nu am avut parte de momente stresante, poate şi au fost, dar au trecut. De cele mai multe ori m-au ajutat prietenii, familia, biserica. Comunic cu colegii de la universitate cu care apoi m-am împrietenit.

Cîte limbi vorbeşti?

Limba italiană am învăţat- o la liceu, pot să spun că o posed destul de bine, o vorbesc fluent. Limba germană am învăţat-o în Italia, nu pentru că mă pregăteam să merg în Austria, îmi doream demult să învăţ germana şi, pentru că îmi făceam studiile la o universitate pontificală, am avut posibilitatea să obţin o bursă de studii la Institutul Goethe din Roma. După care am continuat studiile de germană în Austria, la universitate. La liceu am învăţat franceza, rusa, la USM engleza şi spaniola. Acum învăţ thailandeza. E foarte grea, dat fiind faptul că este o limbă ce are cinci tonuri şi caractere total diferite. Îmi va lua ceva timp pînă voi putea să vorbesc, dar nu mă descurajez.

Ce cunoşti despre activitatea asociaţiilor migranţilor moldoveni peste hotare?

Ştiu că în Italia sînt foarte active şi încearcă să facă tot posibilul pentru a ajuta migranţii care li se adresează după sprijin. Cu puţin, cu cît se reuşeşte, dar toţi cei care cer sprijin la biserică sau asociaţii obţin acest ajutor. Am fost martoră de mai multe ori cum biserica îi ajuta pe cei aflaţi în necazuri în Italia, dar şi pe cei aflaţi în Moldova. În timpul studiilor în Italia am comunicat cu diverse asociaţii și chiar am făcut parte din una din ele. În Austria şi Thailanda nu cunosc astfel de organizaţii.

Ai vizitat biserici în timpul aflării în străinătate?

Da, am fost la biserică de multe ori. În Italia – la cele ale comunităţilor din Republica Moldova și din România. În Austria – la cea românească, iar în Bangkok – la cea rusă, căci e unica biserică ortodoxă prezentă pe teritoriul Thailandei.

Menţii legături cu ambasada sau consulatul Moldovei în ţara în care te afli?

În Thailanda – nu, pentru că Ambasada Republicii Moldova se află în China şi e prea departe.

Ce simţi cînd revii la Chişinău?

Mă simt acasă. Senzaţia de a fi acasă am mai avut-o şi la Roma, dar mă bucur că nu dispare, cînd mă întorc de fiecare dată în Moldova. Mă simt sigură, îmi place să fiu acasă. Să văd podgoriile de viţă de vie, locurile natale, prietenii din copilărie, rudele. Este o senzaţie de confort sufletesc, împletită cu o imensă bucurie.

Ce te opreşte, mai exact, să te întorci în Republica Moldova?

Criza, instabilitatea politică şi economică, lipsa unui loc de muncă şi a unui salariu care să-ţi permită să trăieşti. Cît am posibilitate să fiu peste hotare, profit de această şansă şi poate între timp se vor înregistra îmbunătăţiri economice, sociale, politice etc. în Moldova.

Cum a influenţat experienţa din străinătate atitudinea faţă de baştina ta?

Aflîndu-mă peste hotare, am învăţat să apreciez mai mult Moldova, să apreciez valoarea lucrurilor pe care nu le pot avea peste hotare. Mă bucur să le pot împărtăşi şi celor din Thailanda despre locurile mele natale, despre obiceiuri, istorie, cultură...

Cuvinte cheie:

Thailanda , diaspora , moldovenii

Comentarii

 (1)
  • #1 Yuriy Răspunde Citează selecţia
    я тоже гордился тем, что я родился в Молдове, но честно признаться, все больше сомневаюсь в этой гордости<br>не представлял, что у нас столько наглых жуликов, представьте, уволокли у нас более миллиарда долларов и хоть бы хны!! <br>шоб им пусто было, проклятие народа на них<br>посадить всех, пока с банковскими процентами все не вернут, никого не выпускать! <br>вернут за день - выпустить, не вернут 50 лет - не выпускать
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1798
Populația:
1378 locuitori

Jora de Mijloc este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Lopatna, Jora de Sus, Jora de Mijloc și Jora de Jos. Localitatea se află la distanța de 27 km de oraşul Orhei şi la 72 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1378 de oameni. Satul Jora de Mijloc a fost întemeiat în anul 1798.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.