Cînd totuși s-a născut Ion Creangă?
Data nașterii marelui scriitor Ion Creangă pînă în present trezește discuții. El însuși afirma în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837, find întîiul din cei opt copii ai lui Ștefan a Petrii Ciubotarul și ai Smarandei Creangă, „răzeși fără pămînturi” din satul Humulești, ținutul Neamț.
Însă conform condicii (mitricii) de nou-născuți din Humulești, Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839. Pînă în prezent nu există o explicație coerentă acestei diferențe de date, astfel încît putem considera că 10 iunie este data nașterii marelui scriitor.
Ion Creangă şi-a început cariera în calitate de diacon şi institutor. A fost introdus de Eminescu în Societatea „Junimea”. Povestitor înnăscut, a fost îndrumat de Eminescu să-şi publice basmele în revista „Convorbiri literare”. Debutează cu povestea „Soacra cu trei nurori”. Dotat cu har şi prezenţă de spirit, lecturile lui în cadrul adunărilor junimiştilor, provocau un rîs homeric. A pigmentat în subsidiarul basmelor şi poveştilor situaţii din realitatea contemporană, observator fin şi ironic a fost toată viaţa. Artist neîntrecut al cuvîntului, mînuitor exemplar al stilului oral, „hăzos răstălmăcitor” al paremiologiei populare, ne-a lăsat o operă de pionerat în literatura naţională. Cu toate că în basmele lui se poate urmări canavaua folclorică, ele au căpătat un statut consacrat de literatură de imaginaţie epică. Garabet Ibrăileanu a fost primul critic literar, care i-a definit talentul artistic: „S-a zis că Creangă este un colector – talentat – de basme. Basmele şi poveştile lui Creangă! Dar este basmul o formă literară cristalizată, ca poezia populară? Basmul, povestea, valorează cît valorează talentul celui care povesteşte. Iar Ion Creangă a avut un aşa de mare talent, încît în toate poveştile sale oamenii trăiesc cu o individualitate şi cu o putere de viaţă extraordinară.”
„Amintiri din copilărie” şi povestirile cu sens ambiguu stau pe acelaşi pisc artistic cu basmele. A lucrat cu mare osîrdie la alcătuirea unor manuale şcolare.
- Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
- Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
- Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
- China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
- Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1437
- Populația:
- 2204 locuitori
Bălăneşti este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Din componenţa comunei fac parte 2 localităţi: Bălăneşti și Găureni. Satul Bălăneşti este situat la o distanță de 15 km de oraşul şi staţia de cale ferată Ungheni, la 18 km de oraşul Nisporeni şi la 90 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2204 de oameni. Satul Bălănești a fost menționat documentar în anul 1437.
Comentarii
(3)Interesant e ca si numele sau ar fi fost altul
Din câte se pare, până la vârsta de 10 ani, Ion Creangă a avut numele de familie Ciubotarul. Într-o autobiografie atribuită clasicului citim: ,,Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului…” Menţionăm însă că nu există o înscriere originală în registrele bisericii din Humuleşti care ar demonstra această afirmaţie.
La fel de stranii sunt şi următoarele 2 fapte:
1. În 1853 Ion Ciubotarul este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ion Ștefănescu,
2. În 1854 – la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”) Ion Ciubotarul (tot el Ion Ștefănescu) studiază cu numele de Ion Creangă (numele de familie al mamei).