27 octombrie 2024, 15:00 Natura şi turismul 85385

Rezervația Fetești - „Elveţia moldovenească” (Foto)

Acest articol continuă descrierea atracțiilor naturale ale raionului Edineț, unul dintre cele mai bogate în creații uimitoare ale naturii. De aceasta dată vă vom povesti despre un colţişor unic cu denumirea Rezervaţia Feteşti, pe care localnicii şi turiştii o mai numesc Mica Elveție sau Elveţia moldovenească.

Ea este situată între două sate – Trinca și Fetești, unindu-se practic cu satul Feteşti. Unicitatea acestui monument al naturii constă în faptul, că se întinde printre vestitele toltre din preajma Prutului, de-a lungul malurilor abrupte ale micului rîuleţ Draghiște (afluent al unui alt rîu din nord - Racovăţ). Teritoriul rezervaţiei are 564 de hectare, adică nu e o suprafaţă foarte mare. Spre exemplu, asemenea rezervații naturale cunoscute în Moldova precum „Codrii” sau „Ţara fagilor”, o depășesc în suprafaţă de 10-11 ori. Marginea rezervaţiei dinspre satul Trinca se află la graniţă cu altă rezervaţii – Defileul Trinca, iar la marginea satului Feteşti, înspre satul Burlăneşti este situat un alt monument al naturii – „Stînca lui bunic”. Dacă, însă, mergem de-a lungul rîului Draghişte, atunci peste doar cîţiva kilometri ajungem la Defileul Burlăneşti, mai departe vom da de Defileurile Buzdugeni şi Brînzeni. Iar în apropierea acestora, în preajma satului Gordineşti se află un alt monument unic al naturii ‒ Defileul din ocolul silvic „La Castel”.

Enumerăm aici cu bună știință toate aceste minuni ale naturii din raionul Edineț. Toate aceste rarităţi ale naturii îşi datorează originea toltrelor moldoveneşti și rîurilor mici din nord, care curg printre ele. Anume raionul Edineț este deosebit de bogat în această privință. De fapt, putem vorbi despre un întreg complex de curiozități uimitoare ale naturii, care necesită să fie tratate într-un mod special, să fie protejate și popularizate pentru a atrage turiști. Însă mult mai bine ar fi să se creeze în partea de nord a ţării Parcul Naţional „Toltrele Moldovei”, care ar include monumente ale naturii similare din raioanele Briceni, Rîșcani și Glodeni.

Dar să revenim la Rezervaţia „Feteşti”. Chiar dacă ca dimensiune este mică, nu este deloc ușor să o colinzi în lung şi-n lat deodată, iar acest lucru se datoreşte reliefului său complex și divers. Doar o mică parte a rezervaţiei este situată pe un teren plan, în mare parte, însă, se întinde pe pantele abrupte şi prăpăstioase ale şirurilor de toltre, care împrejmuiesc valea rîului Draghiște. În acest an, rîul ca atare a dispărut, practic, din cauza secetei severe, în schimb a fost posibil să trecem prin albia lui pe uscat și să admirăm rămăşiţele colorate ale toltrelor. Chiar peste rîu, în apropierea unui podeţ se află o stîncă, care se vede bine din partea de sus a rezervaţiei, de pe o poieniţă mare, îndrăgită de către turiști. Anume de aici putem vedea acel peisaj special care i-a determinat pe localnici să numească acest loc „Elveţia moldovenească” – albia rîului Draghiște şerpuieşte aici şi putem doar să o ghicim prin pădurea, care-i face loc în desişul ei, panta abruptă și foarte pitorească de la picioare și depărtările, care ne deschid priveliştea spre vîrfurile înclinate ale toltrelor, cîmpurilor și drumurilor. Poţi sta pe acest povîrniş întreaga zi, uitînd completamente de toate grijile, lăsîndu-le în urmă și să-ţi umpli fiinţa cu linişte şi pace.

Foarte interesant este drumul prin pădure, care, urmînd relieful capricios, ba coboară, ba urcă brusc şi ne aduce pe neaşteptate la liziera pădurii, înconjurată din trei părţi de pădure, pomenindu-ne la poalele unui stejar uriaș cu două tulpini, care are o înălţime, ce depăşeşte 30 de metri.

Vegetația rezervaţiei este foarte bogată şi diversă, în total aici se numără aproximativ 160 de specii de plante, dintre ele 15 specii sînt reprezentate de arbori şi arbuşti. Printre arbori predomină gorunul. Din păcate, în acest an secetos nu am putut vedea multe dintre florile de aici în toată splendoare lor, ierburile şi ele s-au uscat şi au pălit la fel de mult. Dar, făcînd abstracţie de aceste lucruri triste, plimbarea prin pădurea rezervaţiei, urcuşurile pe pantele abrupte, împrejurimile extrem de pitoreşti ale rezervaţiei ne-au prilejuit nenumărate clipe plăcute.

Am avut, însă, şi motive pentru a ne întrista, le-am menționat deja în articolul „Toltrele Republicii Moldova”. Chiar la marginea rezervaţiei există încă o carieră ilegală, din care localnicii extrag calcar pentru arderea lui ulterioară. Iar imediat după el începe o făşie de pămînt pîrjolit, care se întinde pînă la Defileul Trinca de-a lungul albiei rîului Draghişte și care mai mult aminteşte un peisaj selenar, adică un pămînt sterp. Toate acestea se află în zonele protejate a două rezervaţii. Cel mai trist e, că acest lucru nu este făcut de către nişte răufăcători străini, indiferenţi faţă de frumusețile pămîntului moldav, ci de către băştinaşii din satele apropiate. Și o fac din an în an, distrugînd frumusețea fragilă și de nerestabilit a acestor locuri unice.

Aşa deci, vă îndemnăm să vă grăbiţi să vizitaţi neapărat aceste meleaguri minunate, luaţi şi copiii cu voi, ca să reuşească şi ei să se bucure de frumusețile naturii din nordul Moldovei. Între timp, vă invităm să priviţi un album foto nu foarte mare dedicat Rezervaţiei peisagistice Feteşti din raionul Edineţ al Republicii Moldova.

 

Rezervaţia peisagistică Feteşti - Album foto