06 decembrie 2019, 15:24 Resurse acvatice 5643

Rîul principal al Găgăuziei ar putea dispărea

Rîul principal al Găgăuziei Ialpug pe care este situat orașul Comrat s-a transformat într-o gură de canalizare, în care se scurg deșeurile întreprinderilor și apele uzate netratate. Ecologii locali avertizează asupra unei eventuale catastrofe ecologice pe scară internațională deoarece Ialpug face parte din bazinul hidrografic al Dunării.

Acest lucru a fost relatat de către Newsmaker, menționînd că proiectul de reconstrucție a stațiilor de epurare elaborat acum opt ani de Primăria Comrat nu a fost încă implementat. Totodată, Comratul poate solicita Fondului Ecologic finanțare pentru anul viitor în acest sens, transmite Noi.md.

Vorbind despre starea rîului Ialpug, șeful Inspectoratului Ecologic Comrat Evgheni Șevcenco a menționat că instituția sa trimestrial efectuează analiza apei de rîu: „Rezultatul este îngrozitor – acolo nu-i apă. Este un canal colector al Comratului".

Șeful Centrului de Sănătate Publică din Găgăuzia Ivan Hasta a spus că situația este foarte gravă. Pe lîngă poluarea rîului Ialpug, apele reziduale, potrivit lui, „se varsă în pămînt și ajung în apele subterane care alimentează punctele de aprovizionare cu apă ale localnicilor". În opinia lui Ivan Hasta, de asemenea, peștii din rîu și animalele care beau apă din rîu sînt nocivi pentru oameni. Potrivit lui Hasta, situația ecologică de la Comrat în sezonul cald al anului ar putea duce la izbucnirea unui focar de holeră, așa cum a fost în 1996.

Rîul Ialpug își are originea în sudul Moldovei. Lungimea sa este de aproximativ 140 km. Totodată, este deja dificil să numim rîu acea parte a fluviului de-a lungul căreia este situat orașul Comrat: albia rîului este acoperită cu stuf și aproape uscată, iar în loc de apă de rîu în acesta curg apele uzate cu bucăți de masă uscată. Toate acestea curg mai departe spre sud, unde rîul se varsă într-unul dintre cele mai mari lacuri din Ucraina cu aceeași denumire Ialpug.

Potrivit ecologului Liudmila Fedotova, rîul Ialpug este o parte cheie a sistemului ecologic din Găgăuzia, unde nu există munți și aproape nu sînt păduri. În plus, Ialpug face parte din bazinul hidrografic al Dunării. Prin urmare, poluarea sa afectează starea ecologică a întregului bazin.

Stațiile de epurare a apelor uzate de la Comrat au fost construite în anii 1980, dar nu funcționează de mult timp. Apele uzate care ajung acolo sînt pur și simplu turnate dintr-un bazin de acumulare în altul, după care sînt aruncate în Ialpug. În același timp, potrivit șefului Inspectoratului Ecologic Șevcenco, întreprinderile din oraș varsă efluenții de producție în sistemul de canalizare fără un a efectua un tratament preliminar obligatoriu și purificarea acestora de substanțe suspendate și emulsii.

În 2011, Primăria Comrat a elaborat un proiect de reconstrucție a stațiilor de epurare cu o valoare totală de 20,8 milioane de lei. Cea mai mare parte a acestei sume (17,7 milioane lei) urma să fie transferată din Fondul Ecologic al Moldovei. În 2012, din Fond a fost primită prima tranșă - 1,5 milioane de lei, pe care a fost construit un emisar de ape uzate. De atunci Fondul Ecologic nu a mai alocat Comratului bani.

Potrivit primarului orașului Comrat Serghei Anastasov, reprezentanții Fondului au explicat acest lucru printr-un număr mare de cereri de finanțare a proiectelor și lipsa de bani. „Ei au proiecte în valoare de 1,5 miliarde de lei, iar bugetul este de 250-500 de milioane de lei. Problema nu este în Fond, ci în planificarea bugetară", a spus Anastasov. Potrivit lui, autoritățile Găgăuziei au discutat de nenumărate ori cu autoritățile centrale finanțarea reconstrucției stațiilor de epurare de la Comrat, dar guvernele se substituiau și nu s-a decis nimic. În acest an, 5 milioane de lei au fost alocați din bugetul Găgăuziei pentru construcția unui nou canal colector la Comrat. Lucrările deja au demarat, dar pentru a le finaliza mai trebuie 2 milioane de lei, a spus Atanasov. În același timp, potrivit lui, un canal colector nu este suficient pentru oraș, trebuie să fie construite cel puțin două. În plus, Primăria și Consiliul Municipal au decis să dezghețe proiectul de reconstrucție a stațiilor de epurare din 2011 și au apelat la Guvernul Republicii Moldova, solicitîndu-i asistență în finanțare. Potrivit lui Anastasov, reconstrucția stațiilor de epurare va costa acum mai mult - pentru asta sînt necesare aproximativ 30 de milioane de lei, aceeași sumă este necesară pentru pozarea sistemului de canalizare în oraș (în prezent circa 30 la sută din cetățeni sînt conectați la sistemul de canalizare). Consultantul principal al Fondului Ecologic al Moldovei Tatiana Chiriac a declarat pentru NM că Comratul poate depune la Fond o cerere de finanțare în anul viitor: „La ședința Fondului se examinează fiecare proiect și se adoptă o decizie cu privire la acesta. În acest an au avut prioritate proiectele care, de exemplu, au avut nevoie de 500 de mii de lei pentru a finaliza lucrările".