18 iunie 2024, 17:00 Natura şi turismul 79928

Rîurile Moldovei – Răutul (Foto)

Răutul – cel mai mare rîu intern al Moldovei, are lungimea de aproape 300 km. El începe din partea mai înaltă a platoului din nordul Moldovei, lîngă satul Rediu Mare, de la înălţimea de 146 m deasupra nivelului mării şi se varsă în Nistru lîngă satul Ustia vis-a-vis de oraşul Dubăsari.

Afluienţii principali: de dreapta − Copăceanca, Răuţel, Soloneţ, Uligaci, Ciulucul Mare, Vatici, Ivancea, Rîșca; de stînga − Cubolta, Căinar, Camenca, Dobruşa, Sagala, Ivanos, Draghinici.

Răutul îşi are începutul în apropierea satului Rediu-Mare, raionul Donduşeni, curge în direcţia sud-estică, îşi schimbă de 2 ori direcţia cursului apei (lîngă Bălţi şi Floreşti) şi se varsă în rîul Nistru, lîngă satul Ustia, raionul Dubăsari. Albia rîului atinge lăţimea de 3 km la Bălţi şi pînă la 9 km lîngă oraşul Orhei. Pe Răut sînt multe mlaștini, în mare parte uscate. Între localităţile Floreşti şi Căzăneşti Răutul trece printre stîncile de calcar, formînd văgăuni adînci şi înguste.

Pînă la oraşul Bălţi Răutul curge exact de la nord spre sud, apoi brusc îşi schimbă direcţia în una latitudinală, iar începînd cu oraşul Floreşti curge în general spre sud-est. La Orhei albia Răutului străbate un şir de toltre. În apropierea Orheiului Vechi şi satului Trebujeni rîul este foarte pitoresc: albia lui îngustă, cu forma unui canion în sensul direct al cuvîntului şerpuieşte printre straturile calcaroase.

Răutul este unul dintre rîurile străvechi ale Moldovei, alături de Nistru şi Prut şi al treilea ca mărime, dar spre deosebire de cele numite, el curge numai pe teritoriul Moldovei.

Întilnirea Răutului cu Nistru - album foto