13 octombrie 2024, 15:00 Turismul în Moldova 19657

Toltrele Moldovei (Slideshow)

Moldova este mult prea bogată în atracţii naturale, uneori nici nu-ți vine să crezi că pe un teritoriu atît de mic sînt concentrate atît de multe monumente surprinzătoare ale naturii şi că există o asemenea bogăţie de peisaje uluitoare.

Despre această diversitate naturală am scris în repetate rînduri şi vom mai scrie, fie despre: Codrii de pe Podişul Central al Moldovei, văile rîurilor, stepele din nordul şi sudul ţării, copacii seculari, defileurile pitoreşti, dar şi despre rîpile, văgăunile şi depresiunile circulare, rezervaţiile înșirate ca mărgăritarele prețioase pe tot teritoriul țării. Există însă în ţara noastră asemenea creaţii minunate ale naturii, pe care le poţi întîlni numai aici şi care pot fi incluse pe drept cuvînt în lista atracţiilor turistice mondiale.

Întîi de toate, în opinia noastră, e vorba de aşa-numitele toltre sau recife de corali pietrificaţi, care se întind din nord-estul ţării spre sud-vest, fiind mai proeminente în cele patru raioane ale republicii prin care curge Prutul: Briceni, Edineţ, Rîşcani şi Glodeni. Formaţiuni similare mai pot fi întîlnite încă în Ucraina, în zonele de frontieră cu Moldova, unde acestea sînt numite „medoborî" şi în Australia. Dar, în ambele cazuri, aceste formaţiuni sînt mai puţin pronunţate, au o înălţime mult mai mică, iar în Australia în cea mai mare parte se află sub apa Oceanului Pacific, înălţîndu-se doar cîţiva metri deasupra apei.

Am scris despre fiecare dintre defileurile săpate în stîncile din toltre de rîurile mici din nord, despre văile acestor rîuri, despre rezervaţiile naturale de landşaft aflate sub protecție, care se întind pe pantele toltrelor. Puteţi să luați cunoștință de ele în cadrul rubricilor Monumente ale Naturii şi Resursele acvatice, compartimentul Natura şi Turismul în Moldova.

Vă reamintim că aceste recife pietrificate s-au format de-a lungul a zeci de milioane de ani, atunci cînd întreg teritoriul de la Carpaţi pînă la Caucaz era acoperit cu mările antice: Tortoniană şi de cele două mări Sarmatice. În primul caz, în mare se dezvoltau şi îşi construiau coloniile, cu preponderenţă, coralii-polipi, iar în celelalte două: algele, care eliminau calcar ‒ Lithothamnium Calcareum şi coloniile de viermi microscopici ‒ briozoarul Plumatella repens. Anume acestor creaturi microscopice şi plantelor le datoram faptul că au apărut asemenea creaţii naturale cu adevărat unice, accesibile de a le vedea şi studia. Căci în afară de valoarea lor pur estetică, toltrele sînt un obiect arheologic deschis pentru studierea unor epoci geologice întregi, a schimbărilor climatice, a modificării florei şi faunei pe parcursul a milioane de ani.

Publicaţia în cauză a apărut însă nu numai din dorinţa de a vă oferi o idee generală asupra mai multor monumente ale naturii cercetate de către noi pe teritoriile celor patru regiuni nordice ale ţării, ci, mai cu seamă, pentru că călătoriile noastre continuă şi noi sperăm, că vom prezenta încă atenţiei dumneavoastră şi alte monumente naturale unice din nordul Moldovei.

Scopul principal al acestei publicaţii îl constituie încercarea de a vă demonstra, care este, de fapt, atitudinea noastră faţă de acest patrimoniu natural cu adevărat de nepreţuit: cum avem grijă de el şi tindem să transmitem această moştenire urmaşilor noştri. De aceea, vom încerca în cele două albume cu fotografii prezentate să vă arătăm, la modul cel mai concret şi succint, toate landşafturile naturale pitorești din nordul Moldovei de printre toltrele din preajma Prutului, începînd cu raionul Briceni şi terminînd cu Glodeni. Primul şi cel mai mare album vă va oferi o idee asupra frumuseţii sălbatice a acestor locuri, unde ai impresia cîteodată că nu a călcat picior de om. Iar în cel de-al doilea album, mai mic ca dimensiuni, vă vom arăta urmele prezenței omului printre aceste minuni ale naturii și nu doar a unei simple prezenţe, ci a unei activități persistente şi metodice, orientate spre distrugerea bogăţiei noastre naţionale.

Trebuie să vă spunem sincer că anume în această direcţie am înregistrat chiar succese, am ajuns chiar pînă la ştergerea de pe faţa pămîntului a unei părţi a lanțurilor de recife, transformîndu-le în „peisaje lunare" respingătoare. Nu găsim pur şi simplu alte cuvinte, pentru a numi, ceea ce am văzut pe teritoriile a două dintre rezervaţiile naturale cu graniţe comune din raionul Edineţ între satele Feteşti şi Trinca. Această făşie de pămînt este, literalmente, arsă şi desfigurată, întinzîndu-se de-a lungul albiei rîului Draghişte. Vorbim aici despre masivul de toltre aruncat în aer şi exploatat deja, din apropierea satului Cobani, raionul Glodeni, care e o prelungire naturală a vestitei Stînci Mari, dar și despre cariera gigantică şi practic exploatată total de lîngă satul Feteşti, chiar în faţa altei sînci la fel de cunoscute ‒ „Stînca lui bunic". Toată această carieră a fost geamăna recifului de vizavi, care pînă cînd încă este întreg. Acestea sînt unele dintre cele mai impresionante exemple ale activităţii distructive a omului, dar vă asigurăm că şi în alte locuri, aceste lucrări distructive continuă cu consimţămîntul tacit al autorităţilor locale.

Desigur, vorbind despre natura Moldovei din punct de vedere al potenţialului turistic, am fi putut să ne referim şi la alte aspecte ale relaţiilor omului cu natura. Ca spre exemplu: munţii de gunoi din apropierea, practic, a fiecărui sat, inclusiv, pe cîmpurile din mijlocul unor peisaje fermecătoare sau lipsa de drumuri, pe care să te poţi deplasa fără probleme, care îi împiedică pe turiştii din toate colţurile lumii să viziteze aceste locuri. Dar şi gunoiul, şi drumurile sînt probleme care pot fi rezolvate, este suficient să ne depăşim indiferenţa şi să ne gîndim la viitorul ţării noastre. Ei bine, desigur, şi să mai facem o sforţare să privim în jurul nostru pentru a înţelege într-un sfîrşit ‒ în ce ţară trăim şi în ce fel de ţară vrem să trăim. Atunci, însă, cînd vorbim despre ceea ce este deja distrus, nu ne rămîne decît să batem alarma şi să încercăm să păstrăm ceea ce ne-a rămas şi cu ce orice ţară din lume s-ar mîndri pe bună dreptate.

Iată ce gînduri am vrea să vă împărtăşim în încheiere. În lista Patrimoniului Mondial Natural şi Istoric Moldova are 3 rînduri, 3 obiecte. Unul aprobat, este vorba de Arcul Geodezic Struve, din apropierea satului Rudi, raionul Soroca şi două, care nu sînt încă aprobate. Acestea sînt Complexul Natural şi Istoric Orheiul Vechi (data depunerii cererii anul 2006) şi solurile de cernoziom din Stepa Bălţilor (anul 2010). Cererea pentru Complexul Orheiul Vechi nu este aprobată din cauza numeroaselor încălcări ale părţii moldoveneşti, în ce priveşte păstrarea şi restaurarea acestui monument al naturii şi istoriei, iar cernoziomurile moldoveneşti se află la etapa examinării, să sperăm că nu se va întîmpla nimic grav cu ele şi că le va veni şi lor, în sfîrșit, rîndul.

Toltrele din preajma Prutului nu figurează însă în nici o cerere. Acest lucru este mai mult decît straniu şi trist. Căci doar numai includerea obiectului în listă pentru a fi examinat de o comisie internaţională deja presupune schimbarea atitudinii faţă de monument. Nemaivorbind despre faptul, că chiar şi cererea neaprobată atrage atenţia asupra ţării şi face să-i crească rating-ul turistic. În plus, mai impune, inevitabil, autorităţile centrale şi locale să-şi demonstreze gradul de conştiinciozitate şi competenţă.

Dar haideţi să nu mai vorbim despre lucruri triste, vă lăsăm singuri în faţa naturii Moldovei ‒ printre toltrele din preajma Prutului.

În acest filmuleț video am inclus și imaginile peșterilor paleolitice din recifele fosilizate. În ultima parte a slideshow-ului, vă demonstrăm pagubele într-adevăr ireparabile, cauzate de activitatea umană în aceste zone unice și aflate sub protecția statului. Aici veți vedea numeroase cariere, cuptoare de var, peisaje desfigurate, lanțuri de toltre explodate. Cel mai trist lucru este că acest prejudiciu este absolut ireparabil. Puteți restaura casa distrusă, dar este imposibil de restabilit un monument al naturii.

Reamintim că informații exhaustive despre zonele geografice ale Moldovei, rezervațiile, resursele acvatice, flora și fauna Moldovei, turismul în Moldova, localitățile Moldovei și diasporei pot fi vizualizate la compartimentul NATURA și TURISMUL al proiectului moldovenii.md.