[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3003 de oameni, dintre care 49.45% - bărbaţi și 50.55% - femei. Structura etnică a populaţiei este următoarea: 98.60% - moldoveni, 0.80% - ucraineni, 0.60% - ruşi. În satul Feteşti au fost înregistrate 963 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localității

Denumirea veche a satului, cu care este  atestat documentar la 1575 este Hriţeni. La acea dată satul Hriţeni din ţinutul Hotin era întărit urmaşilor hatmanului Luca Arbore.  În 1606 Ieremia Movilă întărea lui Dumitru Ponici şi surorii sale Agafia, strănepoţii lui Luca Arbore, satul Hriţeni cu moară pe Draghişte. La hotarul secolelor XVIII şi XIX denumirea satului se schimbă în  Feteşti.

Pe moşia satului arheologii au descoperit vestigii ale unor vechi aşezări umane din epoca eneolitică, dar şi din epoca bronzului. În zonă se află 8 tumuluri, mărturii a trecerii pe aceste meleaguri a nomazilor asiatici.

Gospodăria agricolă "Feteşti", organizată după desfiinţarea kolhozurilor, se ocupa în temei de producţia seminţelor plantelor de cîmp.

[în sus]Resurse naturale

Satul Feteşti este amplasat pe o suprafaţă de 3127,39 ha, dintre care:
- Terenuri cu destinaţie agricolă – 1679,82 ha;
- Terenuri fondului silvic – 572,3 ha;
- Bazine acvatice – 19,9 hа.

Satul posedă rezerve importante de piatră de calcar care sunt valorificate de cariere de piatră şi prundiş din localitate.

[în sus]Monumente ale naturii

În zona satului Feteşti natura a creat un monument deosebit, numit de savanţi Amfiteatrul de la  Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, şi are o adîncime de circa 100 m, concentrînd ca într-o arenă satul. Natura a creat aici o trecătoare de 68 de ha, mai ales, pe malul stîng al Draghiştei. Stînci înalte, pleşuve, adesea total dezgolite, cu grote şi peşteri aproape inaccesibile, pe sub care vuiesc încontinuu Draghiştea şi numeroase izvoare, şerpuind printre copaci şi tufari, alcătuiesc un anturaj cu adevărat montan.

Pe la marginile sectorului forestier se mai poate întîlni verigariul, un tufar aproape dispărut din cauza calităţilor sale colorante. Materialul lemnos al vegetaţiei de aici îl alcătuiesc în temei stejarul peţiolat şi stejarul pufos, dar şi carpenul, arţarul, vişinul mohaleb.

Cea mai înaltă altitudine se află în partea dreaptă a Draghiştei şi urcă pînă la 248 m deasupra nivelului mării, iar stînca cea mai înaltă de pe malul stîng e Stînca Rediului- 230 m. În partea de sud-est a satului trece traseul Feteşti-Edineţ. E o trecătoare în temei uscată, ocrotită dinspre vest de Stînca Bunicului, cu o înălţime de 90 m, frunte pleşuvă, pe ea s-au găsit pietrişuri carpatine şi fragmente de obiecte folosite de omul străvechi.

[în sus]Economia locală

La etapa actuală pe teritoriul satului activează următorii agenţi economici:
- Gospodării ţărăneşti –1451;
- Întreprinderi individuale care se ocupă cu comerţul – 12;
- Gospodăria semincieră de elită „Feteşti”;
- Carieră de piatră şi prundiş;
- Oloiniţă – 2;
- Moară – 1;
- Farmacie veterinară – 1.
- Centrul de Sănătate;
- Asociaţia de Economii şi împrumut a cetăţenilor;
- Filiala Băncii de Economii;
- Frizerie – 1.

[în sus]Sfera socială

Pe teritoriul satului activează:
- Liceu Teoretic;
- Grădiniţa de copii;
- Căminul cultural;
- Centrul medicilor de familie;
- Oficiul poştal;
- Asociaţia părinţilor şi pedagogilor;
- Asociaţia obştească “Feteşti-info”;
- Asociaţia utilizatorilor de apă.