|
Semnificația alimentelor oferite ca pomană
Pîinea și vinul semnifică viața veșnică. Grîul, vinul și vița de vie apar în ceremonialul funerar pe aceste pămînturi încă înainte de creștinism. În creștinism aceste două elemente (pîinea si vinul) au o semnificație deosebită, fiind alimentele de bază ale omului, căci pîinea adusă la altar se va preschimba în Trupul lui Hristos, semnificînd viața credincioșilor oferită ca dar lui Hristos, care se va oferi la rîndul sau, ca dar suprem. Pîinea este, deci, viața. De asemenea, vinul este îndoit cu apă, alt element natural care duce cu gîndul la "apa vie", la "rîul și apa vieții".
Colacii care se dau de pomană sînt făcuți din faină de grîu și apă, aluatul obținut constituind "arhetipul genezei și materiei sacre". Aluatul din grîu ne duce cu gîndul la "aluatul" din apă și lut, pe care, la începutul lumii, Dumnezeu l-a modelat pentru a face omul și l-a însuflețit. Asemănarea pîinii cu vița omului și ciclul vegetal al grîului, deschis de sămînța semănată și închis de sămînța recoltată cu formula ciclurilor vieții omului: nașterea, căsătoria și moartea.
Iar în ceremonialul funerar grîul apărînd atît sub forma colivei peste care preotul toarnă vin în timpul rugăciunilor, precum și sub forma colacilor care se împart pe tot parcursul evenimentului, "de sufletul mortului".
Coliva, sacrificiu al spiritului grîului, este specifică popoarelor agrare, inclusiv moldovenilor, fiind preparată, în mod special, la ceremoniile de înmormîntare și în ritualurile de pomenire a morților. Se face din grîu curat, ales, care este pisat într-un vas special (chiuă) și se fierbe pîna devine o pastă densă (vezi rețeta de la compartimentul Bucătăria). După răcire se amestecă cu miere, cu nuci pisate, se întinde pe o tavă sau o farfurie mare și se ornează cu diferite motive, iar la mijloc se face o cruce din zahar, bomboane sau cacao.
Colacii mai au semnificația de "pereche a sufletului fără de care acesta nu poate intra în rîndul neamului celor duși". Pentru înmormîntare colacii sînt preparați din aluat de pîine, în număr impar, cu diferite forme. În Bucovina, spre exemplu, colacii se fac foarte mari și se numesc "crestați" (împletitura lor fiind crestată). Colacii sînt copți în cuptor ori direct pe vatră, de către femeile bătrîne "care se pricep", femei curate, rude sau vecine.
- Anunț important pentru cetățenii Republicii Moldova din Rusia
- China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Valerii Catruc: "Este important să menții o conexiune cu natura. Aceasta este sursa de putere, inspi…
- Moldova și topul celor mai puternice pașapoarte
- Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
- Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
- În cel mai rece punct de pe Pământ a fost înregistrat un record de temperatură: ce a indicat termome…
- Câștigătorii concursului anual de fotografie științifică Biker Street
- Pe cei puternici nu-i iubesc — sunt incomozi. Nu pot fi controlați.
- Tehnologia singurătății: de ce noii -waifu-bots- din Japonia amenință adolescenții și viitorul lor.
- Viața Urbană vs Armonia cu Natura
- Atenție! Nu amestecați niciodată aceste 7 fructe!
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1603
- Populația:
- 3505 locuitori
Cotiujeni este un sat şi comună din raionul Briceni. Cotiujeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul se află la o distanţă de 12 km de oraşul Briceni. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3505 de oameni. Prima atestare documentară a satului Cotiujeni datează din aprilie 1603, cînd aşezarea, cu loc de moară, este întărită lui Nichifor mare vătav de Vaslui.
Comentarii
(0)