|
Semnificația alimentelor oferite ca pomană
Pîinea și vinul semnifică viața veșnică. Grîul, vinul și vița de vie apar în ceremonialul funerar pe aceste pămînturi încă înainte de creștinism. În creștinism aceste două elemente (pîinea si vinul) au o semnificație deosebită, fiind alimentele de bază ale omului, căci pîinea adusă la altar se va preschimba în Trupul lui Hristos, semnificînd viața credincioșilor oferită ca dar lui Hristos, care se va oferi la rîndul sau, ca dar suprem. Pîinea este, deci, viața. De asemenea, vinul este îndoit cu apă, alt element natural care duce cu gîndul la "apa vie", la "rîul și apa vieții".
Colacii care se dau de pomană sînt făcuți din faină de grîu și apă, aluatul obținut constituind "arhetipul genezei și materiei sacre". Aluatul din grîu ne duce cu gîndul la "aluatul" din apă și lut, pe care, la începutul lumii, Dumnezeu l-a modelat pentru a face omul și l-a însuflețit. Asemănarea pîinii cu vița omului și ciclul vegetal al grîului, deschis de sămînța semănată și închis de sămînța recoltată cu formula ciclurilor vieții omului: nașterea, căsătoria și moartea.
Iar în ceremonialul funerar grîul apărînd atît sub forma colivei peste care preotul toarnă vin în timpul rugăciunilor, precum și sub forma colacilor care se împart pe tot parcursul evenimentului, "de sufletul mortului".
Coliva, sacrificiu al spiritului grîului, este specifică popoarelor agrare, inclusiv moldovenilor, fiind preparată, în mod special, la ceremoniile de înmormîntare și în ritualurile de pomenire a morților. Se face din grîu curat, ales, care este pisat într-un vas special (chiuă) și se fierbe pîna devine o pastă densă (vezi rețeta de la compartimentul Bucătăria). După răcire se amestecă cu miere, cu nuci pisate, se întinde pe o tavă sau o farfurie mare și se ornează cu diferite motive, iar la mijloc se face o cruce din zahar, bomboane sau cacao.
Colacii mai au semnificația de "pereche a sufletului fără de care acesta nu poate intra în rîndul neamului celor duși". Pentru înmormîntare colacii sînt preparați din aluat de pîine, în număr impar, cu diferite forme. În Bucovina, spre exemplu, colacii se fac foarte mari și se numesc "crestați" (împletitura lor fiind crestată). Colacii sînt copți în cuptor ori direct pe vatră, de către femeile bătrîne "care se pricep", femei curate, rude sau vecine.
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Veste bună pentru moldovenii în Spania
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1924
- Populația:
- 396 locuitori
Andriașevca Nouă este un sat din cadrul comunei Frunză din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Slobozia și la 125 km de Chișinău. Populaţia satului Andriașevca Nouă alcătuia 396 de oameni în anul 2004. Satul Andriașevca Nouă a fost înființat în anul 1924.
Comentarii
(0)