![]() |
Bătălia de la Roşcani
Bătălia de la Roşcani a avut loc la 11 iunie 1574, între domnul Moldovei, Ioan Vodă cel Cumplit şi oştile otomano-tătare, în cadrul expediţiei otomane din anul 1574.
Motivul campaniei otomane au fost intrigile domnului Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Şchiopul. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, domnitorul a cerut ajutor de la cazaci... Oastea moldoveană condusă de Ion Vodă zdrobeşte (24.04.1574) armata turco-valahă în lupta de la Jilişte (lîngă Focşani). Apoi a avut loc încăierarea oştilor turco-valaho-tătare cu moldovenii şi cazacii la iezerul Cahul (10.06.1574). Trădarea boierilor şi vremea nefavorabilă l-au obligat pe Ioan vodă să se retragă pe dealul Roşcanilor.
Cu ultimele puteri, un contraatac moldovean capturează 60 de tunuri otomane: „Ion vodă ş-au dat glas cu cazacii, să să pédéstrească toţi, că pedestrimea moldovenească, ce era adunaţi în dobîndă decît pre leafă, era aproape de 20 000 de oameni. Şi năvălind cu dînşii însuşi Ion vodă, au luat puşci uşoară de la turci şi legîndu tabăra, s-au dus înapoi şi s-au tras înapoi, la un sat, la Roşcani”, relata Grigore Ureche. Tabăra este întărită cu şanţuri şi care. Încercarea trupelor otomano-tătare de a o risipi, s-a soldat cu un eşec. Atunci „s-au strînsu cu toţii, cu cei de la goană, i-au încunjurat, mai nainte de apusul soarelui şi toată noaptea i-au străjuit, să nu iasă dintr-acela loc. Daca s-au făcut zioă, cu toate puşcile [tunurile] au început a bate într-înşii, ci nimica nu le strica, că să îngropasă bine în şanţuri, … s-au apărat”, continua cronicarul.
În ziua de 11 iunie 1574, pe o căldură insuportabilă, lipsa apei şi suferinţa oştenilor săi, l-a obligat pe domn să negocieze capitularea. Cere conducătorului otoman, Ahmed paşa, să cruţe pe moldoveni şi cazaci, iar pe el să-l trimită viu sultanului la Constantinopol. Ahmed paşa jură de şapte ori pe Coran, iar Petru Şchiopul, de şapte ori pe Biblie, că toate cererile îi vor fi împlinite. După patru ore de discuţii cu comandanţii militari otomani, Ioan vodă este înjunghiat de beylebey-ul Rumeliei, Iusuf paşa, după care i se taie capul, iar trupul, legat de cămile, este sfîrtecat. Soldaţii otomani au păstrat bucăţi de oase din trupul voievodului şi au înmuiat vîrfurile săbiilor în sîngele lui ca să preia din puterea şi vitejia acestuia. Capul i-a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi expus la „Fîntîna Sîngelui”, aflată la poarta saraiului sultanului, unde erau expuse de obicei capetele răsculaţilor şi trădătorilor.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Prezentarea site-ului Ecology.md
- Noi imagini ale Pământului de la sateliții meteorologici GOES
- Peșteri de gheață (+Foto)
- Nimeni nu l-a văzut vreodată în viață: ce creatură a fost aruncată la malul oceanului în Noua Zeelan…
- Sfaturi înțelepte de la academicianul Likhaciov
- Cu cât viața este mai simplă, cu atât este mai bună! (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1503
- Populația:
- 2885 locuitori
Roşu este un sat şi comună din raionul Cahul. Roşu este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Cahul și la 167 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2885 de oameni. Satul Roșu a fost menționat documentar în anul 1503.
Comentarii
(1)