|
Domnia lui Ștefan al IV-lea cel Tînăr în Moldova
Astăzi se împlinesc 495 de ani de la trecerea în neființă a domnitorului Moldovei Ștefan al IV-lea cel Tînăr (Ştefăniţă).
Fiu al lui Bogdan al III-lea, Ștefăniță a domnit între anii 1517-1527. Se consideră (uneori) al patrulea domnitor moldovean cu numele Ştefan. Data nașterii lui este incertă. Deşi, la moartea părintelui său avea 10 ani, a fost ales domnitor. Modul în care cîrma țării a trecut de la Bogdan la fiul săunu e cunoscut, deoarece încoronarea noului domn s-a făcut la cinci zile de la moartea tatălui său e posibil să fi fost careva frămîntări.
Această domnie a durat zece ani (1517-1527) și se compune din două etape, despărțite de anii 1522/1523. Vreme de şase ani domnia lui a fost tutelată de marele portar Luca Arbore. Se urmează linia politică moștenită de la Bogdan al III-lea și păzită de boierii Sfatului domnesc – dintre care unii slujiseră cu credință și pe Ștefan cel Mare. În 1523, în urma intrigilor de curte, Ştefăniţă vodă, fire nătîngă, nestăpînită, l-a decapitat pe „povăţiitorul” său Luca Arbore și fiii săi.
Domnia lui Ştefăniţă a durat sub semnul cruzimii, căsăpirii multor mari boieri. Din 1523 boierii au început să părăsească Moldova adăpostindu-se în Polonia, Transilvania și Valahia. Vechii dregători au fost înlocuiți din funcție. Ridicarea boierilor împotriva „tiranului” a devenit o mișcare organizată.
A intrat în conflict cu domnul Valahiei, Radu de la Afumați, din cauza unui aranjament potrivit căruia Ștefăniță uema să se căsătorească cu Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab. Însă cu aceasta se însurase Radu de la Afumați în ianuarie 1526. Lui Ștefăniță îi rămînea Stana, o alta fiică a lui Neagoe vodă, pe care el n-o voia. Ștefăniță a năvălit, jefuind şi ucigînd, asupra Valahiei (1526), „băgînd spaima în munteni”, după care au urmat încă două bătălii moldo-valahe.
Pînă la urmă neînțelegerea a fost remediată, Ștefăniță căsătorindu-se cu Stana.
Întors bolnav dintr-o expediție împotriva Valahiei, în 1527 Ştefăniţă vodă moare la Hotin. Unele letopiseţe ne spun că el a fost otrăvit de soţia sa, munteanca Stana, care apoi a fugit în Valahia. Călugărită, doamna Stana, cu care Ștefăniță nu a avut urmași, a murit în februarie 1531.
- Pascaru: "Cetățenii sînt îngrijorați ca alegerile să nu se transforme într-un "sportloto""
- YMCA lansează un nou proiect în Moldova ©
- MAE: Se confirmă decesul unui cetățean moldovean în urma masacrului de la Crocus City Hall
- În Rusia s-a sărbătorit "Mărțișorul" cu speranța îmbunătățirii relațiilor dintre cele două țări
- Cîrnaț, despre votul prin corespondență: ”El trebuie introdus ori pentru toți, ori pentru nimeni”
- Produsele Viorica Cosmetic, vedete la expoziția Cosmo Perfumery & Cosmetics 2024 din Bologna ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1496
- Populația:
- 1508 locuitori
Călmăţui este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Călmăţui este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 50 km de orașul Hîncești și la 90 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1508 oameni. Satul Călmățui a fost menționat documentar în anul 1496.
Comentarii
(0)