|
Pagini din istoria slavilor din Moldova. Partea I
Cine sînt slavii? De unde vin? Care a fost soarta lor pe pămînturile Carpaților, Codrilor, Dunării, Balcanilor și, desigur, pe teritoriul Moldovei, atît moderne, cît și istorice? Aceste întrebări cu o nouă forță apar astăzi, pentru că mulți nu văd o continuitate istorică a acestei populații în această regiune a Europei. Putem argumenta foarte mult despre cine este un locuitor nativ și cine nu este, dar există realități istorice, există fapte istorice sigure și actuale.
Dacă vrem în Europa
Astăzi, cînd societatea noastră tinde să intre în Comunitatea Europeană, ar fi bine să înțelegem că în Europa multe populații, chiar și cele mai mici, au o autonomie culturală și nu contează în acest caz dacă fac parte din Uniunea Europeană. Multe state europene foarte vechi nu fac parte din UE. De exemplu, Vatican, Liechtenstein, Norvegia, Confederația Elvețiană. În Elveția exemplară, care nu face parte din UE, dar are relații contractuale cu ea, sînt recunoscute trei limbi de stat: germana în diferite dialecte, franceza, italiana. Iar la nivel regional se folosește și retoromana - limba reprezentanților celei mai vechi populații de descendenți ai romanilor și a latinilor antici. La 20 februarie 1938, alegătorii elvețieni, la referendum, cu o majoritate record și nedepășită pînă în prezent, de 92% din voturi, au acordat limbii retoromane statutul de a patra limbă de stat a Confederației Naționale ("Landessprache").
Limba saameză a Norvegiei, Suediei și Finlandei are, de asemenea, recunoaștere regională. Limba suedeză în Finlanda, care este nativă pentru 7% din populație, este, de asemenea, recunoscută ca limbă de stat în această țară scandinavă. Un statutul special au limbile bascilor și catalanilor în Spania, limba bretonilor în Franța și așa mai departe. În acest articol nu vom dezvolta aceste subiecte, am identificat doar o problemă care este relevantă pentru noi astăzi. Acest subiect a dat naștere la o serie de întrebări. Fără a nega că statul moldovenesc este statul istoric al moldovenilor, nu putem nega rolul populației slave pe acest pămînt. Recunoscînd că statul moldovenesc este o întruchipare istorică, culturală și etnconfesională a spiritului moldovenesc, nu trebuie să nu luăm în considerare rolul factorului slavon.
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Sursa:
- Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
- Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
- Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
- China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
- Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1790
- Populația:
- 54 locuitori
Treteşti este un sat din cadrul comunei Zîrneşti, raionul Cahul. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Cahul și la 153 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 54 de oameni. Satul Tretești a fost menționat documentar în anul 1790.
Comentarii
(0)