|
Pagini din istoria slavilor din Moldova. Partea I
Cine sînt slavii? De unde vin? Care a fost soarta lor pe pămînturile Carpaților, Codrilor, Dunării, Balcanilor și, desigur, pe teritoriul Moldovei, atît moderne, cît și istorice? Aceste întrebări cu o nouă forță apar astăzi, pentru că mulți nu văd o continuitate istorică a acestei populații în această regiune a Europei. Putem argumenta foarte mult despre cine este un locuitor nativ și cine nu este, dar există realități istorice, există fapte istorice sigure și actuale.
Dacă vrem în Europa
Astăzi, cînd societatea noastră tinde să intre în Comunitatea Europeană, ar fi bine să înțelegem că în Europa multe populații, chiar și cele mai mici, au o autonomie culturală și nu contează în acest caz dacă fac parte din Uniunea Europeană. Multe state europene foarte vechi nu fac parte din UE. De exemplu, Vatican, Liechtenstein, Norvegia, Confederația Elvețiană. În Elveția exemplară, care nu face parte din UE, dar are relații contractuale cu ea, sînt recunoscute trei limbi de stat: germana în diferite dialecte, franceza, italiana. Iar la nivel regional se folosește și retoromana - limba reprezentanților celei mai vechi populații de descendenți ai romanilor și a latinilor antici. La 20 februarie 1938, alegătorii elvețieni, la referendum, cu o majoritate record și nedepășită pînă în prezent, de 92% din voturi, au acordat limbii retoromane statutul de a patra limbă de stat a Confederației Naționale ("Landessprache").
Limba saameză a Norvegiei, Suediei și Finlandei are, de asemenea, recunoaștere regională. Limba suedeză în Finlanda, care este nativă pentru 7% din populație, este, de asemenea, recunoscută ca limbă de stat în această țară scandinavă. Un statutul special au limbile bascilor și catalanilor în Spania, limba bretonilor în Franța și așa mai departe. În acest articol nu vom dezvolta aceste subiecte, am identificat doar o problemă care este relevantă pentru noi astăzi. Acest subiect a dat naștere la o serie de întrebări. Fără a nega că statul moldovenesc este statul istoric al moldovenilor, nu putem nega rolul populației slave pe acest pămînt. Recunoscînd că statul moldovenesc este o întruchipare istorică, culturală și etnconfesională a spiritului moldovenesc, nu trebuie să nu luăm în considerare rolul factorului slavon.
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Sursa:
- Votul diasporei: interzicem sau reglementăm?
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- Cultura negativității
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1830
- Populația:
- 114 locuitori
Lazo este un sat din cadrul comunei Alava, raionul Ştefan Vodă. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Ștefan Vodă și la 108 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 114 oameni. Satul Lazo a fost atestat în 1830 cu denumirea Iacobstal.
Comentarii
(0)