|
Adevărata stemă a Statului Moldovenesc
Stema (herbul) Moldovei – capul de bour, însoţeşte şi marchează întreaga istorie multiseculară a Moldovei, fiind elementul compoziţional emblematic al însemnelor naţional-statale moldoveneşti: sigiliul de stat, drapelul, moneda – ca dovadă a continuităţii Statului Moldovenesc, a moldovenilor, a aspiraţiilor lor de colaborare, bună înţelegere cu alte popoare din familia europeană, de consolidare interetnică şi pace.
Cea mai veche pecete domnească păstrată este cea atîrnată de un document semnat de Petru I Muşat la 1384.
Imprimanta (urma) pecetei pe ceară albă cuprinde un scut triunghiular cu un cap de bour, avînd între coarne o stea, însoţit la stînga de o roză (mai tîrziu – soarele), la dreapta – de semilună. Specialiştii consacraţi au descifrat legenda ce înconjoară la margini sigiliul: „Petru voivoda Moldaviensis.” Această amprentă sigilară o vedem şi pe primele monede moldoveneşti – groşi – bătuţi de Petru I Muşat.
Pe parcursul veacurilor stema a suferit unele modificări neesenţiale, dar, elementele de bază – scutul, capul de bour cu mobilele însoţitoare (soarele, semiluna) – au rămas, practic, constante şi definitorii, reprezentînd dintotdeauna Simbolul Statalităţii Moldoveneşti.
Se poartă discuţii despre steaua care încoronează stema Moldovei: este una cu cinci colţuri, cu şase, sau opt colţuri. Trebuie să luăm aminte că steaua Moldovei – este cu cinci colţuri, deoarece reprezentările stemei, care s-au păstrat încă de la întemeierea statului moldovenesc în anul 1359 pînă în prima jumătate a secolului al XVII-lea indica în mod clar acest lucru. Imaginile de mai tîrziu cu stele cu şase şi opt colţuri pot fi explicate prin faptul că, pictorii şi sculptorii care reprezentau stema nu acordau importanţă numărului de colţuri.
Reamintim, că informații exhaustive despre Simbolurile Moldovei istorice, Simbolurile naționale ale Republicii Moldova - Drapelul, Stema, Imnul, Distincţii de Stat și Moneda națională pot fi vizualizate la compartimentul Istoria a proiectului moldovenii.md.
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
- Chirurgii au creat o rețetă de supă pentru ca pacienții să slăbească înainte de operație
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1913
- Populația:
- 82 locuitori
Pălăria este un sat din cadrul comunei Ţambula, raionul Sîngerei. Satul are o suprafaţă de circa 0.53 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.30 km. Satul Pălăria se află la 24 km de orașul Sîngerei și la 120 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 82 de oameni. Satul Pălăria a fost fondat în anul 1913.
Comentarii
(4)Incadrindu-se in circuitul istoric european din 1359, Statul Moldovenesc, Tara Moldovei, de acum in 1392, isi afirma dominatia pe teritoriul "de la munte (Carpatii Nordici) pina la mare" (Marea Neagra), prin diploma domnitorului sau Roman 1 (1391-1394). In Tratatul moldo-polon (Colomeea, 1485) Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504) afirma hotarit: "Noi sintem domn al Moldovei”. In secolele XIV-XV Moldova s-a inaltat ca stat puternic datorita intelepciunii, clarviziunii si vitejiei unor voievozi precum: Bogdan I Intemeietorul, Petru I Musat, Alexandru cel Bun, care au intemeiat si au intarit Statul Moldovenesc si in deosebi Stefan cel Mare, "voievodul Moldovaniei", care a statornicit si a afirmat numele Moldovei si al moldovenilor in istoria medievala a Europei. Acest adevar este confirmat de cele 11 Istorii ale Moldovei (Letopisetele moldo-slavone, inclusiv cronicile moldo-polona; moldo-germana, moldo-rusa), de cronicarii unguri (Kukullo, Thuroczi, Anonimul s. a.), de istoricii poloni (Ian Dlugosz, M. Bielskii si altii), de istorici rusi de la A. Lizlov pina la N. Karamzin etc. In anul 1538, la citeva decenii dupa trecerea in nemurire a lui Stefan cel Mare, in Moldova se instaureaza dominatia otomana. Moldova insa nu este cucerita de Poarta Otomana, ci isi pastreaza o anumita suveranitate. Otomanii numesc din rindul boierilor locali domnitorii Moldovei, care personificau puterea suverana a tarii: semnau documente externe, luau hotariri, pronuntau decizii de judecata in baza legilor moldovenesti. Tara isi pastra numele si insemnele sale nationale. In secolele XVI-XVIII o insemnatate deosebita pentru propasirea Moldovei a avut activitatea domnitorilor moldoveni Petru Rares, Ioan Voda, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Constantin Mavrocordat, Gheorghe al III-lea Ghica etc. Este de mentionat ca domnitorii Moldovei totdeauna au reusit sa mentina statutul de stat suveran,
luptind pentru propasirea si independenta tarii, incheind tratate cu Polonia, Turcia, Ungaria, Rusia, Lituania s.a. Tratatele de pace dintre Moldova si Turcia, inclusiv actele Congresului de la Carlovit (1699), confirmau integritatea si autonomia Moldovei. Tratatul moldo-rus de la Lutk (1711) reconfirma hotarele Moldovei de la Carpatii Nordici pina la Marea Neagra, de la riul Milcov si Carpatii Rasariteni pina la Nistru, garantind integritatea si autonomia Moldovei...
In anul 1775, Poarta Otomana "daruie" Austro-Ungariei partea de nord a Moldovei, numita Bucovina. Drept consecinta a ostilitatilor dintre marile imperii ale timpului, conform tratatului ruso-otoman, intitulat oficial Pacea de la Bucuresti de la 16 mai 1812, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Rus Moldova de Est (dintre Prut si Nistru). In urma acestui act tragic Tara Moldovei a fost dezmembrata teritorial. Unirea in 1859 a Moldovei de Vest (a Principatului Moldovei) cu Valahia, cu participarea interesata a Frantei, Rusiei, Prusiei, a anihilat definitiv statalitatea Moldovei istorice. Indiferent de schimbarile impuse in toate domeniile - social, economic, politic, spiritual, procesul multisecular de convietuire in comun, de faurire a tezaurului cultural comun, de cinstire si aparare a patriei comune - Moldova nu a disparut in 1812 ori 1859. Dezvoltarea istorica anterioara in limitele Tarii Moldovei, comunitatea de traditii culturale indelungate, comunitatea de limba au influentat asupra dezvoltarii culturii moldovenesti pe ambele maluri ale Prutului, asupra constiintei national-statale a moldovenilor. Moldova a fost si va ramine Patria lor. Cu toate interpretarile diametral opuse ale savantilor asupra unor evenimente din istoria noastra, cert este faptul ca statalitatea moldoveneasca contemporana este un fenomen, o realitate obiectiva, cunoscuta nu doar de specialisti, dar si de majoritatea populatiei actuale a Republicii Moldova. Nu pot fi ignorate evenimentele istorice, etapele de constituire a statalitatii moldovenesti in sec. XX: Republica Democratica Moldoveneasca (1917-1918), Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (1940-1991), Republica Moldova (1991-pina in prezent).
Existenta acestor Trei Republici Moldovenesti in epoca contemporana demonstreaza o legitate: vointa moldovenilor de a fauri statalitatea Moldovei contemporane care indiscutabil este o continuitate a statalitatii Moldovei istorice.