Spre compartiment: Istoria
27 aprilie 2024, 12:30 Istoria views 58293
Adevărata stemă a Statului Moldovenesc
27 aprilie 2024, 12:30 Istoria views 58293

Adevărata stemă a Statului Moldovenesc

Stema (herbul) Moldovei – capul de bour, însoţeşte şi marchează întreaga istorie multiseculară a Moldovei, fiind elementul compoziţional emblematic al însemnelor naţional-statale moldoveneşti: sigiliul de stat, drapelul, moneda – ca dovadă a continuităţii Statului Moldovenesc, a moldovenilor, a aspiraţiilor lor de colaborare, bună înţelegere cu alte popoare din familia europeană, de consolidare interetnică şi pace.

Cea mai veche pecete domnească păstrată este cea atîrnată de un document semnat de Petru I Muşat la 1384.

Imprimanta (urma) pecetei pe ceară albă cuprinde un scut triunghiular cu un cap de bour, avînd între coarne o stea, însoţit la stînga de o roză (mai tîrziu – soarele), la dreapta – de semilună. Specialiştii consacraţi au descifrat legenda ce înconjoară la margini sigiliul: „Petru voivoda Moldaviensis.” Această amprentă sigilară o vedem şi pe primele monede moldoveneşti – groşi – bătuţi de Petru I Muşat.

Pe parcursul veacurilor stema a suferit unele modificări neesenţiale, dar, elementele de bază – scutul, capul de bour cu mobilele însoţitoare (soarele, semiluna) – au rămas, practic, constante şi definitorii, reprezentînd dintotdeauna Simbolul Statalităţii Moldoveneşti.

Se poartă discuţii despre steaua care încoronează stema Moldovei: este una cu cinci colţuri, cu şase, sau opt colţuri. Trebuie să luăm aminte că steaua Moldovei – este cu cinci colţuri, deoarece reprezentările stemei, care s-au păstrat încă de la întemeierea statului moldovenesc în anul 1359 pînă în prima jumătate a secolului al XVII-lea indica în mod clar acest lucru. Imaginile de mai tîrziu cu stele cu şase şi opt colţuri pot fi explicate prin faptul că, pictorii şi sculptorii care reprezentau stema nu acordau importanţă numărului de colţuri.

Reamintim, că informații exhaustive despre Simbolurile Moldovei istoriceSimbolurile naționale ale Republicii Moldova - Drapelul, Stema, Imnul, Distincţii de Stat și Moneda națională pot fi vizualizate la compartimentul Istoria a proiectului moldovenii.md.

Stema Moldovei istorice − album foto

Cuvinte cheie:

Moldova , istoria , Stema

Comentarii

 (4)
  • #16 Francisco Răspunde Citează selecţia
    casino online usa casino games free casino games casino games
  • #8 konde Răspunde Citează selecţia
    То что утверждаете как символика Молдавии на самом деле была символикой ВОЛОЩИНЫ (Валахии) и личной каждого из тех трех верховных правителей Кумании. Сам же Принципат Молдова, ПРИНЦИПАТ люди,  он имел иную символику.
  • #3 Nesteriuc Răspunde Citează selecţia

    Incadrindu-se in circuitul istoric european din 1359, Statul Moldovenesc, Tara Moldovei, de acum in 1392, isi afirma dominatia pe teritoriul "de la munte (Carpatii Nordici) pina la mare" (Marea Neagra), prin diploma domnitorului sau Roman 1 (1391-1394). In Tratatul moldo-polon (Colomeea, 1485) Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504) afirma hotarit: "Noi sintem domn al Moldovei”. In secolele XIV-XV Moldova s-a inaltat ca stat puternic datorita intelepciunii, clarviziunii si vitejiei unor voievozi precum: Bogdan I Intemeietorul, Petru I Musat, Alexandru cel Bun, care au intemeiat si au intarit Statul Moldovenesc si in deosebi Stefan cel Mare, "voievodul Moldovaniei", care a statornicit si a afirmat numele Moldovei si al moldovenilor in istoria medievala a Europei. Acest adevar este confirmat de cele 11 Istorii ale Moldovei (Letopisetele moldo-slavone, inclusiv cronicile moldo-polona; moldo-germana, moldo-rusa), de cronicarii unguri (Kukullo, Thuroczi, Anonimul s. a.), de istoricii poloni (Ian Dlugosz, M. Bielskii si altii), de istorici rusi de la A. Lizlov pina la N. Karamzin etc. In anul 1538, la citeva decenii dupa trecerea in nemurire a lui Stefan cel Mare, in Moldova se instaureaza dominatia otomana. Moldova insa nu este cucerita de Poarta Otomana, ci isi pastreaza o anumita suveranitate. Otomanii numesc din rindul boierilor locali domnitorii Moldovei, care personificau puterea suverana a tarii: semnau documente externe, luau hotariri, pronuntau decizii de judecata in baza legilor moldovenesti. Tara isi pastra numele si insemnele sale nationale. In secolele XVI-XVIII o insemnatate deosebita pentru propasirea Moldovei a avut activitatea domnitorilor moldoveni Petru Rares, Ioan Voda, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Constantin Mavrocordat, Gheorghe al III-lea Ghica etc. Este de mentionat ca domnitorii Moldovei totdeauna au reusit sa mentina statutul de stat suveran,

    luptind pentru propasirea si independenta tarii, incheind tratate cu Polonia, Turcia, Ungaria, Rusia, Lituania s.a. Tratatele de pace dintre Moldova si Turcia, inclusiv actele Congresului de la Carlovit (1699), confirmau integritatea si autonomia Moldovei. Tratatul moldo-rus de la Lutk (1711) reconfirma hotarele Moldovei de la Carpatii Nordici pina la Marea Neagra, de la riul Milcov si Carpatii Rasariteni pina la Nistru, garantind integritatea si autonomia Moldovei...

    In anul 1775, Poarta Otomana "daruie" Austro-Ungariei partea de nord a Moldovei, numita Bucovina. Drept consecinta a ostilitatilor dintre marile imperii ale timpului, conform tratatului ruso-otoman, intitulat oficial Pacea de la Bucuresti de la 16 mai 1812, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Rus Moldova de Est (dintre Prut si Nistru). In urma acestui act tragic Tara Moldovei a fost dezmembrata teritorial. Unirea in 1859 a Moldovei de Vest (a Principatului Moldovei) cu Valahia, cu participarea interesata a Frantei, Rusiei, Prusiei, a anihilat definitiv statalitatea Moldovei istorice. Indiferent de schimbarile impuse in toate domeniile - social, economic, politic, spiritual, procesul multisecular de convietuire in comun, de faurire a tezaurului cultural comun, de cinstire si aparare a patriei comune - Moldova nu a disparut in 1812 ori 1859. Dezvoltarea istorica anterioara in limitele Tarii Moldovei, comunitatea de traditii culturale indelungate, comunitatea de limba au influentat asupra dezvoltarii culturii moldovenesti pe ambele maluri ale Prutului, asupra constiintei national-statale a moldovenilor. Moldova a fost si va ramine Patria lor. Cu toate interpretarile diametral opuse ale savantilor asupra unor evenimente din istoria noastra, cert este faptul ca statalitatea moldoveneasca contemporana este un fenomen, o realitate obiectiva, cunoscuta nu doar de specialisti, dar si de majoritatea populatiei actuale a Republicii Moldova. Nu pot fi ignorate evenimentele istorice, etapele de constituire a statalitatii moldovenesti in sec. XX: Republica Democratica Moldoveneasca (1917-1918), Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (1940-1991), Republica Moldova (1991-pina in prezent).

    Existenta acestor Trei Republici Moldovenesti in epoca contemporana demonstreaza o legitate: vointa moldovenilor de a fauri statalitatea Moldovei contemporane care indiscutabil este o continuitate a statalitatii Moldovei istorice. 

  • #1 geo Răspunde Citează selecţia
     Mai oameni buni. Toata lumea stie ca principatul Moldovei a incetat sa mai existe ca subiect politic international la 1859. Nimeni nu spune ca Rusia a determinat unirea prin faptul ca a luat Moldovei deschiderea la Marea Neagra si Dunare. Daca Moldova ar fi fost intreaga la 1859 unirea nu ar mai fi fost posibila. Unirea principatelor au facut-o marile puteri pt ca ce mai ramasese din vechea Moldova era un stat falimentar, de aceea in Hora Unirii exista un vers "unde-s doi puterea creste" pt ca dupa revolutia de la 1848 aceste principate aveau o conducere provizorie si de aceea s-a ajuns la un compromis. Vorbiti despre moldovenism , Moldova lui Stefan este impartita intre trei state,ca tari nu pot sa le zic, si cu multe minoritati. Voi ca  moldovenisti ar trebui sa ganditi  si la sudul Basarabiei si la Nordul Bucovinei nu numai la partea  Moldovei din Romania unde moldovenii se simt romani si se mandresc ca ei reprezinta o zona geografica a Romaniei asemeni oltenilor ,banatenilor,etc. De ce niciun moldovean din Romania nu se dezice de etnonimul de roman. Ar putea sa spuna ca el apartine etniei moldovenesti. De ce austriacul zice ca vorbeste limba germana ? Pentru ca au o istorie comuna si nu pot inventa limbi artificiale cum se incerca pe vremea lui Stalin . Eminescu a scris in romasneste sau moldoveneste ?  Regionalisme exista in toate limbile , cred ca rusa pe care voi o iubiti asa tare nu se vorbeste la fel la ca Moscova si la Novosibiirsk.
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1913
Populația:
82 locuitori

Pălăria este un sat din cadrul comunei Ţambula, raionul Sîngerei. Satul are o suprafaţă de circa 0.53 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.30 km. Satul Pălăria se află la 24 km de orașul Sîngerei și la 120 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 82 de oameni. Satul Pălăria a fost fondat în anul 1913.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.