Desigur!

OSTAŞUL II

Dar tu?

OSTAŞUL I

N-am ucis nici unul. Nu-mi place. N-am vrut eu singur!...

Rănit-am însă vro mie... Tu mă ştii că-s cam voinic:

Tot răni de cele mai grele, de la cap pân' la buric...

OSTAŞUL II

Vezi, aşa suntem noi, leşii!

OSTAŞUL I

Trăiască Ţara Leşească!

Muscalul, de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s-o biruiască!...

OSTAŞUL III

Of!... Eu mă sfârşesc cu zile... şi voi, ca nişte nebuni,

Când nu tremuraţi în tufe, vă desfătaţi în minciuni!...

Ah! duceţi-mă la doftor: încai moartea să mă scape...

(Câteşitrei ies la dreapta, pe când la stânga se arată Minski şi Piotrowski.)

MINSKI

Uite, măi! Inima-n mine plesneşte, gata să crape!...

Sângele mi se ridică şi se suie în obraz

De ciudă, de-ntărâtare, de durere, de necaz!

Cum ţi se pare, iubite? într-o tabără crăiască,

Tocmai în mijlocul nostru şi-n ţara noastră leşească,

Un străin, o venitură, un om fără căpătâi,

Un nătărău din Moldova să fie tot cel dintâi?

Pe când eu zac la o parte, lăsat fără nici o treabă,

Uitat ca o jucărie, ca un copil, ca o babă!

PIOTROWSKI

Ce vrei! Ut verum dicamus , mărturiseşte şi tu

C-acest vir valachus este strenuissimus... Ca să vorbim drept

MINSKI

Ba nu!

Eu nu recunosc aceasta! Nu se cheamă vitejie

A nu se teme de moarte numai din obrăznicie!

Un nu ştiu cine ca dânsul, un mojic necunoscut,

Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a făcut!

Să cuteze el s-apuce steagul muscălesc cel mare...

Aceasta m-aruncă-n friguri, în furie, în turbare!...

Să pătrunză chiar în cortul voievodului rusesc...