Nici eu nu cerşeam, jupâne, pe când aveam vitişoare,

Ş-un pământ cât trage plugul, ş-o prispuliţă la soare;

Dar vecinii, din rea pizmă, la judecată m-au tras,

Ş-acum iată-mă-s, jupâne, gol pe poduri am rămas!..

Copilaşii plâng de foame...

SBIEREA

Copilaşii!... Vrea să zică

Tu eşti un nebun de frunte! După ce n-ai chiar nimică,

Te mai apuci de prăsilă. Auzi! Îi trebui copii!

Un neam de netoţi... Dă-mi pace! Ducă-se pe la pustii!

TĂNASE

(aşezându-se)

Of, of, of!... Şi tu, jupâne, o să dai de vro ispită!

(Sbierea face trei cruci mari dinaintea bisericii şi se depărtează, fără a băga de seamă că i-a căzut o pungă din chimir.)

RĂZVAN

Aşa cruci evlavioase, aşa faţă răstignită,

Aşa-nchinăciuni plecate, până la brâu şi mai jos,

Nu făcea nici sfântul Petre, nici însuşi domnul Hristos!...

Bre! Jupânul ăsta crede că drept la rai o să meargă,

Pe când dracii după dânsul cu limba scoasă aleargă!...

(Face câţiva paşi şi ridică de jos punga.)

Aoleu! O punguliţă!... Ba-i un săculeţ cam greu!...

Îl va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...

Măi, opreşte-te, jupâne!... Stai, jupâne, de m-ascultă!...

SBIEREA

(din afară)

La naiba! Ţi-am spus o dată că nu-mi place vorba multă!

Un singur pas nu poţi face făr'să dai de vrun calic!...

Fugi! N-am bani! N-am o groşiţă! N-am nimic, nimic, nimic!

RĂZVAN

Nimic n-are, sărăcuţul! Aşa zice!... Prin urmare,

Omul neputând să piarză tocmai lucrul ce nu-l are,

Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,

De vreme ce toată lumea mi se leapădă de ea...

(Numără: "unu..., cinci..., opt...")

Douăzeci, şi toţi cu găuri! Parc-ar fi să-mi povestească

Cum se dezmierdau, sărmanii, în salba sărbătorească,

Pe-un grumaz de ţărăncuţă, grăsuliu şi răsfăţat,

Pân'ce gheara ciocoimii din carne i-a înhăţat!...