SBIEREA

Cum ce? Vreau sfânta dreptate!... Cum ce? Dă-mi galbănul meu!...

Uitat-ai pravila ţării? obicei? canoane? lege?...

DASCĂLUL

În ce guri încape legea!

SBIEREA

În gura mea, se-nţelege!...

Ascultă, jupân vătave... Nu mă lăsa păgubaş!...

Sau ţiganul să-mi întoarcă acel galbăn... gălbănaş...

Ori de nu, atunci, jupâne, stăpânul să mi-l plătească...

Astfel este obiceiul, pravila moldovenească...

BAŞOTĂ

Al cui eşti tu, măi ţigane? Cine e stăpânul tău?

RĂZVAN

Sunt ţigan iertat, jupâne: ţiganul lui Dumnezeu!

SBIEREA

Iertat? cu atât mai bine! Dup-a legii glăsuire,

Băiatul mi se cuvine în loc de despăgubire,

Aşa-i jupâne vătave!... Pravila zice curat:

Furul să se dea acelui de la care a furat.

Dă-mi-l rob.

RĂZVAN

Eu rob?

SBIEREA

Vezi bine!

BAŞOTĂ

Adecă, oricum să fie,

Vrei, boierule, să-l capeţi jidoveşte în robie.

Ştii c-un ţigan, chiar de laie, se plăteşte orişicând

Peste douăzeci de taleri, pe când ăsta nu-i de rând:

E frumos şi ştie carte...

SBIEREA

Ştie carte?

BAŞOTĂ

Foarte bine.

SBIEREA

Tocmai aşa rob îmi trebui. Este tocmai pentru mine.

Îmi va ţine catastişe, socoteli şi daraveri.

Dă-mi-l după legea ţării...