string(7) "library" string(8) "document"
80
1385
940
514
1200
1466
1467
1465
1497
1639
1300
1391
1359

Descrierea Moldovei

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

11. Alexandru I, cu poroclea cel bun, fiul lui Roman I, dela locul ce-l răpise cu nedreptul. Şi aşa prin aceasta iarăşi s'a pus neamul Dra­goşesc la loc, în dregătoria cea mai dinainte. Acesta este, carele a făcut cunoscut numele Mol­dovenilor care era puţin cunoscut pre la alte ţări, adecă prin aceasta, că a trimis pe Mitro­politul şi sol moldovenesc la soborul dela Flo­renţia şi prin apărare statornică a învăţăturii cei lămurite s'a învrednicit de a luat dela Ioan Paleologul împăratul răsăritului, numele de Des­pot cinstindu-l şi cu coroana Crăească. După dînsul a urmat fiul său:

12. Ilie I, şi după acesta fratele său,

13. Ştefan III, fiul lui Alexandru I. Acesta a fost cel întîiu carele s'a făcut Domn în urma fratelui său spre paguba Beizadelei, care în urmă de multe ori s'a întîmplat. La această pricină a fost nimic alt vinovat, decît numai acesta, că fiind Alexandru depărtat de scaunul Domniei, cu alegerea lui Ştefan I, nu a putut cu alt chip să ajungă în dregătorie, fără numai prin alegerea boerilor şi apoi de acolea au dobîndit boerii Moldovei mai mare volnicie la alegerea Domnilor decît aveau ei mai înainte; însă cu hotărîre de a nu cuteza să aleagă pe altul, fără numai din neamul Domnesc, dacă mai era ci­neva. Tot această rînduială se păzia mai înainte, de aceia şi cu alegerea Crailor Leşeşti şi în vremea de acum cu alegerea Sultanului tur­cesc şi a Hanului de Cram. După acesta a luat Domnia:

14. Roman al II-lea, fiul lui Ilie I, şi după moartea lui, s'a pus:

15. Petru al III-lea, un fiu al lui Ştefan al III-lea şi-a avut următor pe fiul său:

16. Ştefan al IV-lea, după acesta s'a pus:

17. Alexandru al II-lea, un fiu al lui Ilie I, şi frate lui Roman al II-lea, după dînsul fiul său:

18. Bogdan al II-lea şi după acesta a urmat fratele său:

19. Petru al IV -lea, ce s'a zis Aron, un fiu al lui Alexandru al II-lea, după moartea acestuia a ajuns în Domnie:

20. Ştefan al V-lea, cu poroclea cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea. Acesta a fost un domn cu totul vrednic de laudă şi apărător viteaz patriei sale de către toate năpădirile vrăjmaşilor săi, ori din care parte se ridica; după dîn­sul a urmat fiul său:

21. Bogdan al III-lea, ce se zice Chiorul pentru o patimă ce avea la ochiu. Acesta a închinat Moldova Turcilor, pricinuind ei starea cea mai ticăloasă în care se află acum şi după ce a murit, s'a pus în domnie fiul său:

22. Ştefan al VI-lea, cel tînăr; şi murind el şi neavînd copii, a urmat în locul său:

23. Petru al V-lea, căruia îi zicea Rareş, sau Majă, un fiu afară de cununie al lui Ştefan al V-lea, dintru a căruia alegere se vede luminat, cît de cu luare aminte, păzia boerii Moldovei odinioară urmarea moştenitoare a Domnilor, căci ivirea acestui Petru era la toţi necunoscută, ori pentrucă tatăl său s'a ruşinat cu fiul său cel afară de cununie, sau pentrucă n'a voit să dee pricină, ca după moartea sa să se stîrnească sfadă şi gîlceavă. Şi însuşi Petru carele nu ştia nimic de neamul său cel de frunte atît a fost sărăcit, în cît era nevoit ca să-şi agonisească hrana cu vînzarea de peşte, ce se zice la Mol­doveni măjerie, care i-a şi pricinuit lui numele acesta. Şi apoi după moartea lui Ştefan al VI­-lea, gîndind că s'a stins nemul cel slăvit al Drăgoşeştilor, s'a adunat toţi boerii ca să facă alegere nouă; atuncia s'a arătat şi muma acestui Petru şi a scos un hrisov dela Ştefan cel Mare, în care o arăta el pe dînsa a fi slobodă de bir, şi pe Petru fiul ei îl arăta a fi drept fiu al său. Şi după acest hrisov, au fost toţi plecaţi, fără de a se mai sfătui ca să ridice în scaun pe Petru, ca pe fiul Domnului lor şi a-l chema în Domnie dela pescărie. Iară mai pe urmă l-a lipsit din dregătorie Suleiman Împăratul tur­cesc, vinovăţindu-l c'ar fi aprins Chilia şi a pus în locul lui pe:

24. Ştefan al VII-lea, carele s'a arătat pe sine a fi strănepot lui Alexandru al II-lea şi subt acest nume a ajuns cererea, sa şi a boeri­lor Moldovei la Împăratul turcesc.

Însă în scurtă vreme l'au ucis boerii care se sfătuesc asupra lui şi au chemat la scaun, iarăşi pe Petru al V-a Rareş şi apoi murind el a lăsat domnia fiului său:

25. Ilie al III-lea, şi ne avînd acesta copil, i-a urmat fratele său:

26. Ştefan al VIII-a, asemenea fiul lui Petru al V-a şi acestuia încă s'a întîmplat de nu a avut copii şi murind a făcut sfîrşit neamului Dragoşesc, atît celui ales, cît şi celui neales a căruia apunere s'a făcut cea mai mare pricină a toate întîmplările cele nenorocite, la care a ajuns Moldova după aceia; căci nefiind nici unul să întreacă pe ceilalţi cu vrednicia neamului şi să poată supune sub ascultare pre urzitorii neodi­huirilor, apoi toată ţara s'a răsvrătit şi s'a um­plut de răscolnici.

Iară Turcii răbda bucuroşi neodihuirile aceste din lăuntru, pentrucă ei au cunoscut că vor putea purta mai lesne după cheful lor pre Mol­doveni, dacă vor fi slabi, decît dacă vor fi uniţi şi tari şi aşa în vreme de cîteva vreme de vreo cîteva luni, pe mulţi ia ales şi i-a scos, pînă cînd la urmă, prin învoiala celor mai înţelepţi, s'a ales şi s'a pus domn din osebite familii.

27. Petru, stolnicul răposatului Ştefan, iară la ungere a dobîndit numele de Alexandru al III Lăpuşneanu; însă altă parte a adus asupra lui în scaun pe:

28. Ioan Despot, ce se numeşte de istoricii noştri mai vîrtos Riţer, un om viclean şi bîr­fitor, care a scos pe Alexandru cu ajutorul Turcesc. Şi apoi fiindcă cei mai mulţi cugetau cu reu asupra lui, ispitindu-se de multe ori să-l şi otrăviască, s'a făcut că ar fi murit şi a dat în locul lui alt chip asemenuia lui ca să-l în­groape; iar el a fugit în ţara Leşească, ca să cunoască mai cu amănuntul gîndurile lor.

După ducerea lui, au chemat Moldovenii de al doilea pe Alexandru al III-a Lăpuşneanul; însă această bucurie nu a ţinut atîta că viind Despot înapoi din ţara Leşească, l-a gonit prea lesne cu ajutorul oştilor sale pe care i le-a în­tărit Leşii. Şi apoi după moartea lui, a luat stăpînirea cu sila:

29. Ştefan al IX-a Tomşa, hatmanul lui Despot; însă Moldovenii cari în scurtă vreme se supăraseră cu stăpînirea lui cea cu nedreptul, au chemat de a treia oară din ţara Leşească pe al lor drept domn Alexandru al III-a şi bi­ruind cu războiu pe Stefan, l-a prins şi la pedepsit cu moarte; şi după aşa multe întîmplări schimbate, a gustat el la urmă odihnă şi a murit în scaun. Moşiile şi domnia a lăsat-o clirono­mului şi fiului său:

30. Bogdan al IV-a, şi ne avînd acesta copii, au ales boerii pe:

31. Ion Armanul, carele s'a chemat aşa pen­trucă el în postul sfinţ. Apostoli a mîncat carne după obiceiul Armenesc.

El a fost un om foarte învăţat în limba gre­cească şi latinească şi a fost tovarăş la şcoală cu acel vestit dascăl grecesc Ioan Lascar, a că­ruia răvaşe trimise la dînsul stau şi acum în cartea Cruzii, ce se numeşte Turcogreţia; pen­trucă el a voit să iasă de sub stăpînirea turcească, străduindu-se după slobozenie, pentru aceia l-au prins turcii cu vicleşug şi l-au rupt în două bucăţi cu cămilele şi au pus în locul lui pe:

32. Petru al VI-a Şchiopul,. fiul lui Mircea al II-a, domn din ţara Românească. Însă boerii n'au voit să se lese a fi stăpîniţi de străini şi au lucrat de l-au scos Turcii, şi au pus în locul lui pe:

33. Iancul, ce a fost născut din părinţi Sas, acesta nu ştiu cu ce meştaşug a sfătuit pe cei mai mulţi, zicînd că ar fi din neamul Drago­şeştilor, însă apoi pentru curvia şi străşnicia sa, s'a făcut la toţi uricios şi l-au ucis boerii care s'au sfătuit asupra lui şi au pus Turcii în locul lui de al doilea pe: Petru Şchiopul, carele vă­zîndu-se pe sine în turburări necontenite şi iu­bind mai vîrtos odihna decît slava a lepădat domnia de bună voe şi s'a la Ardeal. Scaunul cel părăsit de dînsul l-a dobîndit prin alegerea boerilor:

34. Aron, un om straşnic şi sălbatec, pe ca­rele l-au isgonit Moldovenii pentru tirania lui. Însă Turcii dîndu-le el Benderul l-au pus iarăşi în scaun şi după moartea lui a stăpînit o bu­cată de vreme:

35. Ştefan al X-a Răsvan, şi după dînsul au ales boeri pe:

36. Eremia Movilă, şi după moartea lui, fra­tele său:

37. Simion Movilă, şi după moartea lui a avut Moldova trei domni dintr'o tulpină pe:

38. Mihail I, fiul lui Simion Movilă, pe:

39. Constantin I, şi:

40. Bogdan al V-a, fraţi, fii ai lui Eremia Movilă, însă apoi începînd ei isnoave şi vrînd ca să dea ţara Leşilor, i-au isgonit boerii, pen­trucă boerii nădăjduia prea puţină pază dela Leşi, şi apoi ei pentru credinţa aceia, fără de osteneală, au dobîndit dela Turci, întărirea celui ales de dînşii.

41. Ştefan XI Tomşevit, pentru carele credea că ar din neamul lui Ştefan IX. După acesta a urmat:

42. Gaspar, născut Italian, carele a fost mai nainte Dragoman la Poarta Otomană şi l'au pus Turcii cu sila domn în Moldova şi apoi vrînd el să aducă în Moldova legea papistăşească, l'au isgonit boierii şi au pus Turcii în locul lui, pe:

43. Radul I, carele fusese mai înainte domn în ţara Românească şi avea porecla Lungul şi după moartea lui, a urmat:

44. Miron I Barnoschii, leah şi pentru sluj­bele sale cele multe, s'a primit între boerimea Moldovei, şi prin alegerea celor mai mari, a ajuns şi în stăpînirea Domniei. În vremea acestuea a căzut în mîna Turcilor toată volnicia alegerei Domnilor, care încă o avea boerii pînă atuncea, cu însuşi voia lor; că stîrnindu-se răsboi între Leşi şi între Turci, acest Miron a trecut la Leşi şi a pricinuit prin aceea o groaznică năvălire a Tă­tarilor în Moldova. Şi pentru aceea boerii ca să numai pătimească şi altă dată vreo întîm­plare ca aceea, ş'au lăsat la Turci toată volnicia alegerii, însă cu acest chip: ca să fie din neam domnesc şi supus credinţei pravoslavnice; şi aşa dupre aşezămîntul acesta, au trimis turcii domn, tăind pe Barnovschi, pe:

45. Alexandru al IV Ilieaş, socotind că ar fi din neamul lui Ştefan VI, şi după moartea lui, pe:

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12