Sîntem moldoveni!

"Dezbătînd problema epocii în care începe literatura română contemporană, Consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică din Bucureşti a stabilit că, atît sub raportul conţinutului de idei cît şi ca limbă, literatura noastră contemporană începe în prima jumătate a secolului al XIX-lea cu scriitori grupaţi în jurul revistei „Dacia literară”. În centrul lor se situează M. Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negruzzi... Limba folosită de aceşti scriitori s-a impus ca limbă a literaturii noastre contemporane, fiindcă ea are la bază izvorul viu al graiului popular”. Al graiului popular din Moldova. Toţi scriitorii pomeniţi, ca şi M. Eminescu, I. Creangă, M. Sadoveanu ș.a. fiind moldoveni, erau purtători ai limbii moldoveneşti.".........................................................................................................
.............................................................................................................................
Binenteles ca si aici,se incearca pe o cale din pacate cred in mod intentionat mincinoasa de a incerca sa se spuna ca insusi la Bucuresti forurile literare au stabilit ca limba literara romane se "trage" din asa zisa "limba moldoveneasca".........................
De fapt ,ceea ce stabilisera forurile literare de la Bucuresti se refereau la un cu totul si
cu totul alt aspect.........SI ANUME CA LIMBA LITERARA ROMANA SE TRAGE DIN LIMBA POPULARA -VORBITA DE POPOR...........................................................................
In mod sigur ,nu se putea sa nu se remarce totodata contributia oamenilor de cultura moldoveni in cadrul literaturii romane.........

"Concluzia de mai sus, justă din toate punctele de vedere, I.Iordan a formulat-o în anii, cînd era la zenit creaţia patriarhului literaturii moldoveneşti M. Sadoveanu, cînd intrau în literatură moldovenii Nicolae Labiş, Victor Teleucă, Ion Druţa... În limba moldovenească au scris, proslăvindu-şi ţinutul natal, patria şi poporul, Vasile Pogor, Calistrat Hogaş, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Ion Creangă, Alexei Mateevici – „moldoveni care au făcut invazie în istoria literaturii româneşti”, creatori, care, precum M. Eminescu, „au întrebuinţat formele moldoveneşti, fiind moldoveni”. Că M. Eminescu şi-a făurit nepieritoarea sa operă poetică sorbind cu nesaţ din izvorul viu al limbii moldoveneşti, că el preţuia mult vorbirea moldovenilor ne-o confirmă şi I. Slavici: „După părerea lui Eminescu cea mai dulce şi cea mai bogată în sunete este rostirea moldovenească”.........................................................................
.............................................................................................................................
Daca te uiti atent ,autorul/autorii cauta sa faca confuzie intre faptul ca ,desigur ,oamenii de cultura moldoveni foloseau expresii si forme specifice Moldovei,utilizau GRAIUL MOLDOVENESC -de altfel lucruri cat se poate de logice si de frumoase de altfel,cu folosirea unei asa zise "limbi moldovenesti".........expresie pe care ei o introduc strategic,printre randuri.........

"Concluziile lingviştilor N. Corlăteanu, N. Raevskii confirmă constatarea academicianului român Iorgu Iordan privitor la limba vie a moldovenilor în care şi-a făurit Letopiseţul Ion Neculce: „Limba vorbită dincolo şi dincoace de Milcov (hotarul dintre Moldova şi Valahia) prezintă particularităţi caracteristice fiecărei provincii... În ciuda caracterului local pe care îl avea, prin forţa împrejurărilor, graiul moldovenesc îndeplinea, pentru locuitorii provinciei unde se vorbea, rolul de limbă a întregului popor. (În notă I. Iordan precizează că observaţia se referă şi la graiul muntenesc). Graiul moldovenesc avea, prin urmare, o situaţie deosebită şi, aş zice, privilegiată faţă de vorbirea moldovenească de astăzi”............
Vezi aici autorul/autorii ....IN MOD INTENTIONAT incearca sa faca confuzie intre termenul de "GRAI MOLDOVENESC" si cel de "limba moldoveneasca"........................
Desigur limba vorbita pe plaiurile moldove este caracteristica zonei moldave,diferentiind-o intr-o mica masura fata de limba vorbita in transilvania,oltenia sau muntenia..............dar acesta este ......Graiul sau Accentul,uneori gresit numit si Dialectul moldovenesc,ardelenesc,oltenesc ,muntean,banatean,etc.

Si ultimul fragment......
"

“Iniţiativa modernizării limbii române literare a fost continuată în tot veacul al XIX-lea, prin contribuţia celor mai reprezentativi cărturari, dar, cel mai mult, datorită activităţii lui Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) şi Titu Maiorescu (1840-1917). Acestea au fost personalităţile care au influenţat decisiv procesul de culturalizare şi modernizare a limbii române. Criteriile după care s-au călăuzit în selectarea normelor limbii române literare moderne au fost: latinitatea, gramaticalitatea, răspândirea geografică şi eufonia limbii române.

În secolul al XIX-lea, contribuţia celorlalte graiuri româneşti la constituirea şi perfecţionarea structurii gramaticale a limbii române literare a fost decisivă, deşi în tot acest zbuciumat secol aproape întreaga viaţă social-politică şi spirituală suferă o puternică influenţă occidentală, iar franceza devine limba de cultură cea mai cunoscută. Acum limba română literară intră pe deplin în faza optimă de modernizare, iar în anul 1881, odată cu apariţia Scrisorilor lui Mihai Eminescu, a Amintirilor din copilărie de Ion Creangă şi a Novelelor din popor de Ioan Slavici, limba română literară atinge culmile înfloririi şi modernizării. Acest pisc, decisiv, a fost atins în mod firesc, întrucât normele unice ale exprimării şi scrierii culte în limba română s-au dovedit a fi, în cea mai mare parte, rodul unei munci comune, atât a cărturarilor munteni, cât şi a celor ardeleni şi moldoveni. Acest efort s-a făcut prin contribuţia nemijlocită а celor mai reprezentativi scriitori din toate provinciile româneşti: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Alexandru Vlăhuţă, Ioan Slavici, Ioan Luca Caragiale, George Coşbuc, Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Asachi ş.a."

Prin urmare, limba noastră de cultură (româna literară) a fost lansată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, prin tipăriturile diaconului Coresi de la Braşov. Prima carte coresiană (Întrebare creştinească, 1559, Braşov), care formează şi primul document de limbă română literară scrisă, are la bază graiul muntenesc, graiul popular dintre Târgovişte şi Braşov. Cele 11 cărţi, tipărite de Coresi între anii 1559-1581, au jucat un rol primordial la fixarea normelor literare ale limbii noastre şi la dezvoltarea ei ulterioară, iar caracterul lor bisericesc, religios a făcut ca ele să fie răspândite în foarte scurt timp pretutindeni, unde se vorbea româneşte, în vechea Dacie.

Textele religioase ale diaconului Coresi, care sunt nişte traduceri biblice din slavonă şi greaca medievală, au fost răspândite şi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru (teritoriul actual al Republicii Moldova), care în Epoca Medievală făcea parte din Principatele Române, ceea ce ne face să afirmăm, cu certitudine, că de cele unsprezece tipărituri, cărţi bisericeşti, traduse, elaborate şi tipărite de diaconul Coresi, între anii 1559-1581, au beneficiat şi strămoşii actualului popor istoric din Republica Moldova. De atunci, din acel an al lansării limbii române literare (1559), între Prut şi Nistru sunt pronunţate intact rugăciunile în limba română literară, dar nicidecum în grai moldovenesc. Din acel moment istoric, în toate textele bisericeşti de la noi sunt respectate sută la sută (ortoepic şi ortografic) cele şapte vocale specifice limbii române literare, fenomen pe care nu-l avem şi nici nu l-am avut în graiul moldovenesc. Aceste şapte vocale, folosite în limba română literară de la Chişinău, constituie o particularitate a graiului muntenesc, pe care Coresi, fiind vorbitor din Muntenia, l-a utilizat la scrierea cărţilor sale bisericeşti.

Mai târziu, graiul muntenesc, prin interacţiune cu celelalte graiuri, datorită colaborării bisericilor şi a cărturarilor din toate provinciile istorice române, a evoluat în limba literară română; de atunci şi până în prezent, româna literară din Republica Moldova parcurge, de rând cu toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi, acelaşi drum istoric al evoluţiei şi dezvoltării, căci cărturarii de mai târziu, începând cu vestitul mitropolit Varlaam de la Iaşi, s-au orientat, în activitatea lor, după aceste tipărituri. Moştenirea lăsată de Coresi este mai departe îmbogăţită prin contribuţii care vin din toate provinciile istorice româneşti. În aşa fel, în Epoca Medievală, alături de mitropoliţii Moldovei (Varlaam şi Dosoftei), îşi aduc contribuţia la răspândirea limbii române ca limbă de cultură şi Simion Ştefan, mitropolitul Ardealului, şi Radu Greceanu, unul dintre traducătorii Bibliei de la Bucureşti, 1688 (Biblia de la Bucureşti constituie cel mai mare document de limbă română scrisă din Epoca Medievală), şi Antim Ivireanul, autorul Didahiilor, 1708 (această carte îl consacră pe autor drept ctitorul limbii liturgice româneşti), şi episcopii de la Râmnic (Chesarie, Filaret şi Damaschin) cu traducerea Mineielor, 1776-1780 ş.a.

În Epoca Medievală, în paralel cu literatura religioasă în limba română, apare şi o serie de opere lingvistice cronicăreşti în toate provinciile. Astfel, în vreme ce în Moldova şi Muntenia se creează o literatură istorică şi juridică, în Ardeal se face prima traducere românească a Alexandriei (1620), iar traducerile efectuate în Transilvania în scurt timp se răspândesc în Moldova şi în Muntenia. Colaborarea culturală şi lingvistică de la sf. sec. al XVII-lea a făcut ca limba cronicarilor munteni să conţină destule ardelenisme şi moldovenisme, ceea ce ne face să constatăm că, în acea perioadă, deşi existau nişte graniţe între Principatele Româneşti, „cărţile în limba română treceau fără întrerupere şi fără oprelişte dintr-o parte şi alta a Carpaţilor, consolidând legăturile culturale şi de limbă”8.

Am "extras" din acest articol stiintific...........dar nu m-am mai oprit......tot ce scria acolo fiind foarte foarte interesant............
"

Cât despre româna literară dintre Prut şi Nistru, ea s-a format simultan cu româna literară din toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi. Trebuie să se ştie, ab initio, că româna literară, pe teritoriul Republicii Moldova, are, cu certitudine, o motivare istorică şi ştiinţifică binedeterminată şi binemeritată. Apariţia şi dezvoltarea limbii române literare în spaţiul dintre Prut şi Nistru s-a produs simultan cu toate regiunile vorbitoare ale acestei limbi. Drumul ei istoric este acelaşi, este unul lung, anevoios şi foarte complicat, caracterizat nu numai prin salturi semnificative, dar şi prin mici poticneli. De aceea, referitor la baza românei literare, sunt exprimate mai multe teorii, susţinute în perioade diferite5. Dar, indiferent de varietatea acestora, toate conţin o teză comună – despre baza muntenească a limbii române literare, pe care o are, evident, şi româna literară din Republica Moldova.

Această teorie este cea mai veche şi cea mai credibilă şi mai răspândită până acum. Ea a fost formulată în anul 1879, de către B.-P. Hasdeu (1836-1907). Marele lingvist afirma, pe bună dreptate, că începuturile limbii noastre literare trebuie căutate în tipăriturile diaconului Coresi de la Braşov. Referindu-se la înfăţişarea lingvistică a celei dintâi tipărituri coresiene (Întrebare creştinească, 1559), B.-P. Hasdeu observă că, deşi „vechi de peste trei secoli, acest catehism este scris într-o limbă care se apropie foarte mult şi s-ar putea zice chiar că nu diferă de graiul actual al sătenilor din Ţara Românească şi din regiunile învecinate ale Transilvaniei”. B.-P. Hasdeu mai remarca despre textele diaconului Coresi că ele „ne prezintă, fără comparaţiune, mai puţine dificultăţi fonetice, morfologice, lexicale şi sintactice faţă de limba literară, în comparaţie cu alte graiuri dacoromâne”6.

Şi academicianul Ion Coteanu, pentru a demonstra că la baza limbii noastre literare stă demult şi a fost tot timpul graiul muntenesc, susţine că e necesar numai să comparăm principalele trăsături ale structurii limbii literare (între care cele mai importante aparţin sistemului fonologic) cu elementele corespunzătoare din principalele subdialecte dacoromâne. Rezultatele acestei comparaţii sunt cele mai concludente, de vreme ce „limba literară are ca şi graiul muntean un sistem fonetic bine echilibrat, constituit din şapte vocale. Graiul din Muntenia şi sudul Transilvaniei, având o structură mai clară şi mai simplă, a dobândit încă din veacul al XVI-lea o situaţie privilegiată, întrucât pe el s-a întemeiat limba tipăriturilor coresiene, iar cu timpul, datorită unor împrejurări extralingvistice prielnice, s-a impus ca bază a limbii române literare moderne”7."

Draga DUMITRU78, scuze dar din pacate de abia acum am vazut "interventia " ta de la ...#179....... "STIMATI DOMMNI si DOAMNE ,am si eu o intrebare,im cer scuze de deranj. In ce an sa format statul ROMAN si in ce an sa format statul MOLDOVA????????????????"
In primul rand nu este nici un deranj :))))
Draga DUMITRU78 din pacate deja pleci un pic cu stangul.........de ce ?
Pentru ca aici este vorba despre populatie ,despre popor despre oameni ...si nu despre forma de organizare sociala care va duce la formarea statului...............
Nu tu spuneai ca nu conteaza "stampila din buletin" ci ......starea sufletului ???
Daca citesti randurile de mai sus vezi ca moldovenii INTODEAUNA S-AU SIMTIT ROMANI.
Si asta indiferent de "stampila din buletin" adica indiferent de locuitorii carei tari erau........
Daca tu cumva consideri formarea unui popor si a constiintei sale nationale deodata cu formarea unui stat cu acelasi nume..........te inseli amarnic.................................
Tot astfel putem considera ca nu a existat un popor german pana in 1871 odata cu formarea Imperiului German............Nu a existat un popor italian pana in 1861 data nasterii Italiei....................................................................................................
Sau,ca sa mai comlicam lucrurile putem spune tot urmand ideea ta ,in mod gresit ca o populatie -o natie dispare ca atare odata cu disparitia statului care ii poarta numele !
Inseamna ca poporul polonez a "disparut" in 1783 (aici pot sa gresesc data ) cand a fost facuta a treia impartire a statului Polonez si acest popor a "renascut " ca pasarea Phoenix din propria-i cenusa in 1918 !!! Asemeni statelor baltice sau Finlandei !.........
Dar,mai grav ar fi ca putem sa spunem ca poporul roman -moldovean dintre Prut si Nistru a "disparut " in 1812......a "reinviat" in 1918 ,a "disparut" din nou in 1944 si a "reinviat" in 1991................Ceva de genul jocului "alba -neagra" -"Uite poporul-nu e poporul" :))))))...............................................................................................
Iar apoi ,ca stat medieval Moldova ia nastere in 1359 ,cu un "descalecat" provenit din Transilvania-Maramures,in timp ce Transilvania avea deja o structura statala atestata cam de vreo 2-300 de ani iar "descalecatul" lui Radu-Negru in viitoarea Valahia are loc in 1291..............tot provenit din Transilvania de data aceasta din sudul sau ,din Fagaras............................................................................................................
Dar asta nu are desigur nicio importanta sunt informatii care tin strict de informarea istorica................................................................................................................
Deci punerea problemei care stat este mai "vechi" dintre Romania sau Moldova este gresita ,pentru ca acest aspect nu arata sentimentul de apartenenta a locuitorilor Moldovei la marea familie a Romanilor (cum se vede clar ca este asa daca citesti randurile de mai sus) sau ,in mod exclusiv ,doar la un popor aflat doar pe intinderea acestei Moldove medievale .( cum in mod eronat doreste careva sau cativa sa afirme).

Cred ca am lamurit-o cat se poate de clar si cu Miron Costin......nu ???
Dar hai sa vedem ce parere are un alt mare Domnitor carturar roman moldovean......
Dimitrie Cantemir..........................................................................................
La capitolul "Despre limba sau graiul moldovenilor" din vestita sa lucrare,"Descrierea Moldovei"........iata ce spune la capitolul al II-lea...............................................
" Cumcă Moldovenii nici odinioară nu s'au chemat Italieni, precum s'au chemat alți Romani în multe locuri după aceea, ci totdeauna ș'au ținut numele său cel vechiu, pe care îl avea toți Romanii, când era Roma cetatea a toată lumea, măcar că aceasta nu stă împotrivă, căci Ungurii și Leșii îi numesc pe dânșii Vlah; care nume obișnuesc neamurile acestea să-l dea și Italienilor.

Iară eu mai bucuros cred, că neamurile acestea fiind învecinate și mai cunoscute cu Moldovenii, întâi Moldovenilor au dat acest nume Vlah și apoi mai pe urmă la Italia; însă nu l'au luat dela Italia ca să-l dea Moldovenilor.".................................................

De aici extrag urmatoarea fraza...."Cumcă Moldovenii nici odinioară nu s'au chemat Italieni, precum s'au chemat alți Romani în multe locuri după aceea, ci totdeauna ș'au ținut numele său cel vechiu, pe care îl avea toți Romanii, când era Roma cetatea a toată lumea"...............................Pai,draga victor ,care era "numele sau cel vechiu,pe care il avea toti Romanii ,cand era Roma cetatea a toata lumea" pe care Moldovenii "s'au tinut " ???? Nu cumva acela de.....roman ???

Ai citit draga victor ??? ..............Stau si ma tot intreb .............de unde pana unde este Miron Costin un sustinator al asa zisei "limbii moldovenesti" din moment ce el afirma contrariul ????..................................Hai sa "extregem" niste afirmatii de ale lui Miron Costin........"Şi acéstea nu toate numerile, numai unile dintr-însile ţi le-am însemnatŭ, pentru înţelesul numerilor mai lesne neamului şi acestor ţări, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti şi românilor din Ardeal.

Aşa şi neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora, numele vechiŭ şi mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, şi cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri şi cât au trăitŭ în munţi, în Maramoroş şi pe Olt, tot acest nume au ţinut şi ţin pănă astăzi şi încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei şi acum zic şi scriu ţara sa rumânească, ca şi românii cei din Ardeal." ..........................................................................................................
Ei ,draga victor ,ce mai spui ??? .....................................................................
Dar iata si mai clar ce spunea un Moldovean -si nu unul oarecare -Miron Costin- la
1686................................................................................................................
"Măcară dară că şi la istorii şi la graiul şi streinilor şi înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primenéle au şi dobândescŭ şi alte numere, iară acela carile ieste vechiŭ nume stă întemeiat şi înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară nu întrebăm: ştii moldovenéşte?, ce ştii românéşte?, adecă râmlenéşte, puţin nu zicem: sţis romaniţe? pre limba latinească. Stă dară numele cel vechiŭ ca un teméi neclătit, deşi adaog ori vrémile îndelungate, ori streini adaog şi alte numere, iară cela din rădăcină nu să mută. Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti numele cel direptŭ de moşie, ieste rumân, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: Ţara Românească."..............................................................................................
Dar si de aici iti subliniez ceva....:))))..............................................................
"Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară nu întrebăm: ştii moldovenéşte?, ce ştii românéşte?, adecă râmlenéşte, puţin nu zicem: sţis romaniţe? pre limba latinească."..........................................................................................
Oare nu vezi oare ca moldovenii din Romania ..........care sunt cei mai numerosi dintre moldoveni,care provin din zonele cele mai vechi ale Moldovei istorice.......si-au conservat mult mai bine identitatea nationala ????..........Uita-te la razesu de exemplu....
Si astazi moldovenii din Romania isi spun ,desigur cum este si normal...moldoveni.....
Dar limbii vorbite.......ii spun limba romana asa cum o numeau si mosii si stramosii lor.........de sute si sute de ani ,de dinainte ca Moldova sa apara ca stat...........

Localităţile Moldovei şi diasporei

Hîrtop