In acest sens mi-am permis sa copiez si sa redau aici un studiu facut de mar ,redat de el la subiectul "Mama limbii romanesti" -la raspunsul #18
“#18 mar
Răspunde
Citează
11 august 2011 | 0:52
Fiindca vad ca tampenia cu stramosii care erau "moldoveni si nu
români" si vorbeau "moldoveneste si nu româna" (fiindca,
chipurile, denumirea de româna ar fi aparut in sec. XIX) pare sa fie un soi de
mantra a sarmato-costobocilor moldovenisti de pe aici, mi-am luat putin din
timp ca sa le fac un conspect al literaturii de limba româna din sec. XVI din
care provin cele mai timpurii documente cunoscute in aceasta limba. E de
observat in primul rand ca in secolul respectiv majoritatea textelor folosite
de romani erau in slavona. De exemplu, cele mai vechi documente de cancelarie
in romaneste apar in Tara Romaneasca la curtea lui Mihai Viteazu, doar la sfasitul
sec. XVI, iar in Moldova ceva mai tarziu, prin 1602. Textele sunt indeobste
clasificate in neliterare (scrisori, insemnari, zapise, etc.) si literare
(carti ori fragmente bisericesti si laice). Din totalul de aproape 200 de
documente in romaneste din sec. XVI, cam doua treimi sunt neliterare si numai o
treime literare. Inainte de a arunca o privide, hai sa clarificam inca de la
inceput ca nici unul dintre aceste documente NU contine termenul de "limba
moldoveneasca"; acolo unde limba e specificata, limba e numita sistematic
"româna" ori "rumâna" (uneori ambele denumiri apar
in acelasi text). Nu "valaha", nu "moldoveneasca", ci
consistent "limba româna".....................................
1. Sa incepem dar cu textele neliterare (ramase cam 121), nu in ultimul rand
fiindca primul document ramas e de acest gen - scrisoarea lui Neacsu datata pe
la 1521 (apropo, Gebeleizis, datarea nu e incerta, ci e bazata pe evenimentele
pe care le descrie - plecarea lui Soliman Magnificul din Sofia si pericolul ca
turcii sa traverseze Tara Romaneasca catre Transilvania in iunie 1521). Primul
text neliterar din Moldova e un zapis de vanzare din Galati de la 1577.
Majoritatea textelor romanesti (95) provin din ultimul deceniu al secolului in
principal datorita faptului ca la curtea lui Mihai Viteazu actele muntene
scrise in Transilvania pastreaza copia actelor in romaneste (inclusiv doua
copii dupa acte emise de imparatul Rudolf al II-lea). Majoritatea covarsitoare
a scrisorilor din aceasta colectie (18) - desi in parte provenite din Muntenia
si Moldova - s-au pastrat in Transilvania, unde traditia arhivistica era mult
mai puternica (de exemplu scrisoarea lui Neacsu s-a pastrat la Brasov).
Scrisorile demonstreaza inca odata ca in sec. XVI se dezvolta o corespondenta
destul de intensa in limba romana in tot spatiul romanofon: Moldova nu era si
nu avea cum sa fie izolata si era doar o rotita in macanismul care tocmai dadea
nastere limbii romane scrise. .......................
2. Distributia si originea textelor literare e determinata pe de o parte de
presiunea Reformei din Transilvania, si pe de alta parte de posibilitatile de
diseminare a literaturii: de exemplu, Moldova nu a avut o tiparnita inainte de
sec. XVII, singurele tiparnite din spatiul romanesc al epocii fiind in Muntenia
(tiparnitele din Targoviste ale lui Macarie, stabilita in 1508, si cea a lui
Dimitrie Liubavici, din 1544) si in Ardeal (la Sibiu de unde provin printre
primele tiparituri in romaneste, la Brasov unde a lucrat prolificul diacon
muntean Coresi, si la Cluj de unde provine Fragmentul Teodorescu - prima
carte in romaneste cu caractere latine). In consecinta, toate tipariturile
romanesti folosite in Moldova secolului XVI au fost importate. Fie din
Muntenia, cum ar fi "Apostolul" tiparit in 1546 de Liubavici
la comanda fiilor lui Petru Rares. Fie din Ardeal: de la Sibiu, unde Filip
Moldoveanu - aparent un sas provenit din nordul Moldovei - tipareste de pilda
intre1551-1553 vestitul "Tetraevenghel" slavo-român destinat
bisericilor ortodoxe din intreg spatiul romanesc, in care traducerea romaneasca
e o mixtura de graiuri din Hunedoara si Moldova; ori de la Brasov, unde pentru
un sfert de veac Coresi publica o cantitate impresionanta de literature
liturgica in limba romana - vezi cateva exemple mai jos. Centrul cultural al
Moldovei in epoca respectiva era la Putna unde primele traduceri si reproduceri
romanesti in manuscris s-au facut catre sfarsitul veacului, incepand cu "Pravila
ritorului Lucaci" (1581) compilata dupa traduceri ori editari de
origini diverse, limba folosita prezentand particularitati nord-moldovenesti amestecate
cu cele ale graiurilor muntenesti si hunedorene. Mai tarziu (1592-1604) la
Putna a fost de asemenea copiata cunoscuta editie slavo-romana a "Florii
darurilor" dupa un original tradus in Banat-Hunedoara. Cele mai
timpurii texte literare in romaneste copiate in Moldova - dupa originale
traduse intr-o limba romana rotacizata in Maramures si Ardeal, posibil in
secolele precedente sup presiune husita - sunt "Psaltirele"
(Hurmuzaki, Scheiana si Voroneteana) si "Codicele Voronetean".
Cel mai vechi manuscris romanesc caruia i se cunoaste data copierii (fiindca e
datat, 1559-1560) a fost de asemenea descoperit in Moldova: "Codicele
popii Bratu" care copiaza din editia sibiana a "Tetravanghelului",
si dintr-un "Apostol" tradus in Banat-Hunedoara.
Fiindca nu am timp sa discut cantitatea imensa de material, iata cateva
observatii integrative:...................................................................
a) Textele literare in limba romana care au supravietuit din sec. XVI sunt in
numar relativ mic - cam 59-64 - implicand un numar relativ restrans de centre
culturale, cu majoritatea tipariturilor provenind din Tara Romaneasca si
Ardeal, dar larg folosite si in Moldova care nu avea tiparnita ci un centru
puternic de copisti (producand manuscrise mai ales in slavona, dar si un numar
de texte romanesti).........................
b) Majoritatea acestor texte folosesc o limba romana bazata pe o mixtura de
graiuri: de cele mai multe ori caracterul dialectal al textului nu corespundea
cu locul din arealul romanofon unde erau copiate ori tiparite. Pe departe, cele
mai multe traduceri provin din zona Banat-Hunedoara (sub presiunea
reformatilor). Din Moldova provin cam 3-5 traduceri (manuscrise, ori date la
tiparit in Ardeal precum "Tetravanghelul"), iar din Tara
Romaneasca si sud-estul transilvanean provin integral "Cantecul
religios" si "Codex Sturdzanus", si mai multe parti
din tipariturile brasovene (precum "Evanghelia cu invatatura"
unde textele muntenesti sunt imbinate cu cazanii mai vechi de provenienta
hunedoreana si moldoveneasca).................................................
c) Daca Banat-Hunedoara a fost zona de unde provin preponderent traducerile,
Brasovul a avut principalul rol de difuzare a tipariturilor din Banat pana'n
nordul Moldovei unde parte a acestor lucrari erau imbinate cu alte texte si
copiate in manuscrise la comanda domnilor si boierilor locali....................................
d) In toate textele unde limba si populatia de destinatie sunt specificate se
foloseste lingvonimul "româna" si etnonimul "român". Iata
cateva extrase:.....................
Din "Intrebare Crestineasca" (cca 1560): "..neste
crestini buni socotira si scoasera cartea den limba sarbeasca pre limba
rumâneasca, [...] sa inteleaga toti oamenii cine-s rumâni crestini"............................................................................
Din "Tetraevenghelul" lui Coresi (cca 1561): "...si am
scris aceaste sfente carti de invatatura, sa fie popilor rumânesti sa
inteleaga..."...............................
Din "Talcul
evangheliilor" (cca 1567): "...derept aceaea am scris cum am
putut Treteevanghelul si Praxiul rumâneaste.." ...................................................
Din "Molitevnic rumânesc" (cca 1567): "Rumâneste
am scris acest Molitevnic cum sa inteleaga si popa..".................................................................................
Din "Psaltirea româneasca" (1570): "...daca vazuiu ca mai
toate limbile au cuvantul lui Dumnezeu in limba lor, numai noi rumânii
n-avam..."...................................
Din "Psaltirea slavo-româna" (1577): "scrisu-v-am aceaste
Psaltiri cu otveat, de-am scos den Psaltirea sârbeasca pre limba rumâneasca..."..........................................
Din "Palia de la Orastie" (1582): "pentru intramatura
beseareceei sfanta a românilor, poftind tot binele..."...................................................................................
etc. etc......................................................................................................
In masura in care am sa am timp, mai tarziu am sa conspectez de asemenea nitica
informatie despre urmatorul secol - al XVII-lea -, cel al cronicarilor munteni
(Ludescu scriind pentru Cantacuzini, Radu Popescu, Radu Greceanu) si moldoveni
(Grigore Ureche si Miron Costin), precum si al primei Biblii integrale
romanesti (Biblia de la Bucuresti).