16 noiembrie 2024, 11:00 Arta din epoca preistorică 1651

Liceul „Ștefan cel Mare” și muzeul Drochia, împreună pentru a păstra tradițiile nunții în Moldova

M-am simțit neobișnuit de plăcut în rochie de mireasă, avînd prilejul să trăiesc o parte din esența valorilor noastre strămoșești, alături de colegii mei, în cadrul unui proiect inedit – Spectacolul Folcloric „Tradiții, obiceiuri și ritualuri, legate de Nuntă”, desfășurat la Muzeul raional de Istorie, Etnografie și Artă Drochia.

Acest eveniment a fost posibil, grație parteneriatului dintre Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” și Muzeul raional de Istorie, Etnografie și Artă Drochia, precum și implicării neobosite a profesoarei de limba și literatură, Tatiana Șalota. Împreună cu talentații discipoli, au adus în scenă obiceiuri și tradiții vechi, legate de nunta tradițională moldovenească.

Moderatoarele evenimentului, Tatiana Șalota și muzeografa Svetlana Pintea, ne-au ghidat într-o călătorie prin vremuri de altădată. Atmosfera a fost de poveste, iar jocul de rol al liceenilor a dat viață tradițiilor demult uitate, reușind să capteze atenția nuntașilor din public. Rînd pe rînd, au fost prezentate obiceiuri de nuntă cum sînt pețitul, cerutul fetei, chemarea nuntașilor și despletirea coroniței miresei – fiecare ritual, aducînd emoția și bucuria unui eveniment unic în viața fiecărei familii.

Tatiana Șalota a reiterat într-un discurs emoționant despre rolul esențial al tradițiilor în păstrarea identității noastre: „Tradițiile dau culoare vieții și asigură totodată continuitatea datinilor străvechi. Este adevărat că, deseori, ni se par perimate și, poate, neînsemnate, dar au un rol bine determinat în a ne defini apartenența la o anumită cultură sau neam. Așadar, este esențial să păstrăm aceste tradiții vii, să le împărtășim cu tinerii și cu lumea întreagă. Fiecare obicei, transmis de la o generație la alta, nu este doar o moștenire a trecutului, ci și o promisiune pentru viitor. Prin aceste tradiții, Moldova își spune povestea – o poveste de reziliență, comunitate și frumusețe nealterată…”

Cultura nunții în Moldova este profund legată de spiritualitate. Aceasta include ceremonii religioase, precum Taina Cununiei, dar și ritualuri, ce amintesc de legătura dintre generații. Simbolismul trecerii miresei de la statutul de fată la cel de soție, exprimat prin despletirea coroniței, este doar unul dintre momentele de transformare personală și de comunitate ce face parte din nunțile moldovenești, cu vechi tradiții, obiceiuri si ritualuri, moștenite din străbuni.

Cîndva, nunțile durau zile întregi, iar invitațiile se făceau cu țuică sau vin, aducînd laolaltă întreaga comunitate. Petrecerile se întindeau timp de trei zile și trei nopți, oferind fiecărui invitat ocazia de a sărbători cu mirele și mireasa în voie, înconjurați de prieteni și familie. Unele comunități rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire.

Pețitorul folosește o orație de nuntă, în care un tînăr vînător pleacă să vîneze o căprioară. Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică, pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului. Toți iau parte la închinare, pentru că refuzul este echivalent cu refuzul invitației la nuntă.

Moldovenii se căsătoresc în general la sate începînd cu vîrsta de 20 de ani. Nici o nuntă nu poate avea loc în posturile mari, în cele 40 de zile dinaintea Crăciunului sau Paștelui.

Mai multe informații despre sărbători și obiceiuri poți găsi pe moldovenii.md