16 iunie 2013, 15:12 Muzica populară 16915

Cahulul – important centru economic și cultural din sudul Moldovei

Cahul este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cahul. Amplasat pe Cîmpia Prutului Inferior, în partea de sud-vest a Republicii Moldova, oraşul Cahul este situat la 175 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Cahul constituie 35 488 oameni.

Pentru prima datа localitatea este menţionată documentar în anul 1502 cu numele Șchia. În acel an Ştefan cel Mare cumpără de la diferite persoane mai multe sate şi le dăruieşte mănăstirii Putna. Între satele cumpărate de domnitor figurează şi satul Şcheia aflat „în gura Frumoasei”, care pe parcursul secolelor şi-a schimbat numele în satul Frumoasa.

Numele oraşului – Cahul – a fost dat localităţii în cinstea biruinţei repurtate de armata rusă asupra oştirilor turceşti la 21 iulie 1770 în bătălia de la rîul Cahul. În 1835, prin decretul împăratului rus Nicolai I localității i se conferă statutul de de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.

Cu timpul localitatea se dezvoltă, dezvine un centru comercial important în regiune, astfel încît către sfîrșitul secolului al XIX-lea la Cahul se instituie două zile de tîrg pe sîptămînă, nouă zile de iarmaroc în ultimul trimestru al anului şi o zi de iarmaroc la 23 aprilie. Cahulul ajunge să fie principalul punct de tranzit al mărfurilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acea epocă la Cahul sînt 3 ateliere de olărie, 2 fabrici de cărămidă, o fabrică de prelucrare a pieilor, 5 mori de vînt, 3 mori de apă,  o moară cu tracțiune animală, o moară de aburi.

În 1850, pe locul vechii biserici de lemn ridicate în 1785, a fost construită  Catedrala Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil. În 1857 în Cahul a lucrat cîteva luni ca judecător scriitorul și savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu.  Cahulul a fost vizitat și de istoricul și lingvistul moldovean Mihail Kogălniceanu.

După cel de-al doilea război mondial Cahulul devine principalul centru industrial și cultural din sudul republicii. Au fost construite fabricile de conserve, bere, unt și brînzeturi, de furaje combinate, piese de beton armat, combinatul de panificație, de deservire socială, etc.  

În oraş activează un şir de instituţii medico-curative: spitalul, policlinici specializate, farmacii, centre de reabilitare. Graţie deschiderii în 1975 a sanatoriului „Nufărul Alb” oraşul a obţinut în 1980 statutul de oraş-balnear.  

Un factor important pentru dezvoltarea oraşului este participarea raionului Cahul în cadrul Euroregiunii „Dunărea de Jos” care oferă largi posibilităţi de cooperare transfrontalieră cu partenerii din România (judeţele Tulcea, Galaţi, Brăila) şi Ucraina (regiunea Odesa).