|
Chișinăul - floarea din piatră, capitala și mica patrie pe care o putem pierde. Partea I
Chișinău... Acest oraș uimitor a fost numit în vremurile sovietice drept o floare albă din piatră și, într-adevăr, el a fost construit de fapt din piatră albă. Acest oraș a fost creat de mîinile muncitorilor sovietici, dar își avea originea nu numai în Imperiul Rus, cînd a fost dezvoltat proiectul părții superioare a orașului, dar a existat și de la mijlocul Evului Mediu.
Noi ne bucuram și eram mîndri de acest oraș. Iubeam străzile sale verzi luminoase, casele sale albe noi, cartierele sale vechi cu străzi umbrite liniștite, palatele luxoase din partea superioară a orașului, numită Mahalaua Rusă, și farmecul neobișnuit, pe jumătate uitat, al vechiului oraș turc. Astăzi toate acestea au rămas în trecut.
De ce există atît de multe clădiri noi?
Astăzi, orașul nostru devine eclectic, în care cresc tot mai multe clădiri primitive din sticlă și beton. El își pierde aspectul inițial, autenticitatea, unicitatea și individualitatea, experimentînd construirea unor clădiri noi americane. Acest oraș devine din ce în ce mai puțin verde, deoarece în ultimii ani a fost tăiată o parte considerabilă a spațiilor verzi. Dar cîndva orașul era considerat una dintre cele mai verzi capitale ale URSS, împreună cu vechiul Kiev și Tbilisi înecat în verdeață. În Moldova care se află într-o zonă de silvo-stepă, Chișinăul era un fel de oază, creat în mare parte nu de mama natură, ci de mîinile oamenilor noștri harnici. Era atît de plăcut să te plimbi pe străzile sale umbroase în serile calde sudice. Ele ne ascundeau de căldura verii și ne ofereau verdeață luxoasă vara, parfum de tei și de liliac, coroane de aur și covoare de frunze în toamna caldă moldovenească. Astăzi totul este diferit. Este tot mai greu să păstrăm parcurile noastre uimitoare, devine din ce în ce mai greu să luptăm împotriva acaparării lor atunci cînd în loc de alei umbroase acolo apar niște clădiri.
În ultimii 20 de ani, în orașul nostru a fost construite foarte multe complexe rezidențiale, centre de birouri, supermarketuri și complexe comerciale. De ce este nevoie de un număr atît de mare de clădiri noi construite artificial în peisajul istoric? Acestea aglomerează vechile străzi înguste ale Chișinăului și distrug armonia bulevardelor centrale. Orașul începe să se devoreze și să absoarbă vechile cartiere care sînt aproape de sufletul fiecărui locuitor al Chișinăului. El își distruge patrimoniul arhitectural și peisagistic istoric.
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Sursa:
- Cînd speră România să adere la spațiul Schengen
- Votul diasporei: interzicem sau reglementăm?
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Cultura negativității
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1623
- Populația:
- 1844 locuitori
Pererîta este un sat şi comună din raionul Briceni. are o suprafaţă totală de 23.29 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 31.38 km. Pererîta este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Pererîta se află la o distanță de 12 km de oraşul Lipcani și 278 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1844 de oameni. Localitatea a fost atestată documentar în anul 1623.
Comentarii
(0)