04 ianuarie 2021, 16:00 5102

Botanica - fosta zonă cu vile a nobilimii din Chișinău

Cu aproape o sută de ani în urmă, sectorul Botanica a fost unul dintre cele mai pitorești suburbii ale Chișinăului, unde orășenii bogați veneau la sfîrșit de săptămînă pentru plimbări și alte proceduri de recreere.

După cum scrie locals.md cu referire la bloknot-moldova.md, așezarea acestei zone a început în anii '40 ai secolului al XIX-lea în jurul primei școli de vinificatori din Imperiul Rus deschiă în 1842. Lîngă instituția de învățămînt se afla o mica localitate, unde trăiau învățătorii personalul de întreținere. Școala de viticultori-vinificatori pregătea cadre pentru vinăria "Romanești", numită în cinstea familiei regale Romanov. În anul 1890 a fost reorganizată în școala de vinificație din Basarabia, în anul 1929 –a fost numită Școala de viticultură, iar în anul 1963 – Școala de viticultură și vinificație.

Sectorul și-a primit denumirea de la fosta grădină botanică

Aici, în zona bisericii moderne Dmitrov a fost primul Dendrariu, numit în acea perioadă "Grădina Engleză". Cu toate acestea, localnicii au folosit mai mult numele de "Grădina Botanică", de la care și a provenit numele regiunii - "Botanica".
Grădina Botanică se întindea pînă la strada Vinificației (mai tîrziu str. Starogo, iar în prezent – str. Sarmisegetuza) și oferea o atracție deosebită acestei regiuni. Mulți reprezentanți ai nobilimii din Chișinău aveau aici vile. Clădirile cu puține etaje au predominat în zonă pînă la sfîrșitul anilor 50 ai secolului 20.

De atunci, numele s-a înrădăcinat în utilizarea de zi cu zi și, atunci cînd a avut loc divizarea administrativ-teritorială a capitalei, sectorul a primit vechea sa denumire istorică – Botanica.

Sectorul Botanica a fost construit conform planului general

În anii 1945-1947 a fost aprobată schema generală de reconstrucție a Chișinăului, la elaborarea căreia a participat arhitectul Alexei Șciusev. Aceasta prevedea restaurarea caselor, vechi și construcția caselor, clădirilor administrative și publice noi, crearea unor zone industriale, noi autostrăzi, piețe și spații verzi. Conform acestui plan, Bulevardul Lenin (acum bulevardul Ștefan Cel Mare) a păstrat importanța de magistrală centrală și s-a unit prin bulevardele Negruzzi și Gagarin cu piața din fața gării. Tot atunci au fost identificate principalele sectoare ale noilor construcții - Rîșcani, Botanica, Buiucani. De asemenea, a fost prevăzută crearea zonelor de odihnă, precum și a centurilor de spațiilor verzi din jurul orașului.

În 1948, în baza proiectului arhitectului L. Ciuprin, cu consultarea lui A. Șciusev, a fost construită actuala clădire a Gării Feroviare. În anii '60 aici, în partea de sud-est a orașului, conform planului general aprobat, a început construcția unui mare microraion locativ, limitat de Valea Trandafirilor, Valea Crucii, strada Grenoble și de calea ferată. Acesta include mai multe raioane și suburbii ale Chișinăului, în special Frumușica, muncești, Galata, Fulgulești și Malina mare. În prezent, din componența sectorului Botanica face parte orașul Sîngera și satul Băcioi.

Prima construcție din sectorul Botanica a avut loc de-a lungul drumului vechi Băcioi (acum bul. Decebal), care a fost pavat încă la sfîrșitul secolului al XIX-lea.

Cîndva, aici creșteau livezi și vii, se aflau case de odihnă și sanatorii, iar acum bulevardul Decebal este una dintre principalele străzi ale Botanicii – el traversează sectorul de la nord la sud, unindu-l cu gara feroviară, iar prin bulevardul Gagarin – și cu centrul orașului.

După război, cînd a început construcția sectorului, drumul Bacioi a fost redenumit în strada Lvov, și de la sfîrșitul anilor 1960 – în strada Timoșenko, în cinstea mareșalului URSS S.K. Timoșenko. În 1989, strada devine bulevard și primește denumirea de Decebal - ultimul conducător și comandant al Daciei.

Primul centru social de la Botanica a fost la intersecția cu strada Timoșenko: aici a fost creat parcul "Valea trandafirilor", construit cinematograful "Iskra", restaurantul "Doina", au apărut cafenele și magazine de mărfuri alimentare și industriale.