![views](/assets/images/bg/eye_orange.png)
![]() |
![views](/assets/images/bg/eye_orange.png)
Ce au găsit arheologii în zona istorică a Chișinăului
În ajun, pe strada pietonală din capitală, a fost prezentat raportul „Archeology Day Kischineff"despre celei trei luni de săpături în zona istorică a Chișinăului.
Raportul a fost prezentat de către doctorul în istorie Mark Tkaciuk cu prilejul Zilei Internaționale a arheologului. El a spus că lucrările s-au desfășurat în regiunea Bisericii Armene și Colinei Pușkin (un loc istoric al casei în care a locuit poetul Aleksandr Pușkin – „I.").
„Chișinăul nu este considerat un așa oraș vechi ca Kiev, Moscova sau Tallin. Prima atestare a localităţii Chișinău este menționată în letopiseţele din 1466. Informații despre Chișinău ca oraș sînt înscris în memoriile unui călător otoman care a fost aici în 1670. El subliniază că în oraș erau 17 biserici. În același timp, se mai presupune că Chișinăul a fost un oraș pe malul rîului Bîc. Există dovezi clare că orașul a fost ars de șapte ori de către otomani și tătarii nomazi, dar a fost reconstruit iar și iar", a spus istoricul.
Potrivit doctorului în arhitectură Sergius Ciocanu, se cunoaște foarte puțin despre Chișinău ca oraș.
„Documente practic nu sînt. Însă în cadrul săpăturilor, noi am constatat că adîncimea stratului cultural al Chișinăului este de 3,5 metri, ceea ce reprezintă 350 de ani. Sunt și urme de la incendii. Și s-a găsit multă veselă frumoasă din acea perioadă, dar şi sticle, pipe şi altele", a spus el.
Din raportul video se vede că obiectele sînt din secolele XIV-XVIII: monede maghiare, poloneze, moldovenești și suedeze; produse ceramice locale și produse importate din Turcia și Bulgaria, obiecte din sticlă, porțelan și articole de lux din Imperiul Otoman.
„Obiectele găsite ce reprezintă viața de zi cu zi, unelte de lucru și din ceramică creează o impresie despre cum trăia populația de atunci a Chișinăului. Viața acestor oameni, amintirea lor nu a ajuns în cronicile medievale, dar noi aflăm despre ei din artefactele prezentate", au constatat cercetătorii.
Mark Tkaciuk a mulțumit pentru asistența acordată Comunității armene și Bisericii apostolice armene, Muzeului Național de Istorie, partenerilor de informare – portalului Newsmaker.md și postului de televiziune RTR-Moldova.
Sursa:
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1854
- Populația:
- 1092 locuitori
Işcălău este un sat şi comună din raionul Făleşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Doltu, Işcălău și Burghelea. Localitatea se află la distanța de 37 km de orașul Fălești și la 131 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1092 de oameni. Satul Işcălău a fost menționat documentar în anul 1854.
Comentarii
(0)