14 martie 2018, 11:00 5103

Primari pentru un an

Xenia Florea

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor locale la Chișinău și Bălți. Alegerea anticipată a primarilor celor două orașe va avea loc la 20 mai – așa cum cere legea, deși au existat variante.

Primarii aleși vor activa timp de un an – pînă la alegerile generale locale, care vor avea loc în vara anului 2019. Totuși, lupta pentru Chișinău și Bălți va fi dură.

Despre variante

Ex-primarii de Chișinău și Bălți, Dorin Chirtoacă și Renato Usatîi, au demisionat în februarie. Conform declarațiilor lor – pentru a nu face jocul democraților, spre a nu le permite să-și consolideze pozițiile în ambele capitale și pentru a asigura organizarea alegerilor locale anticipate la Chișinău și Bălți la 20 mai (anterior CEC a stabilit pentru această dată alegeri locale anticipate în mai multe sate).

Conform art. 139 al Codului electoral, dacă primarul localității demisionează, este rechemat din funcție sau nu-și mai poate îndeplini obligațiunile, CEC trebuie să stabilească alegeri noi nu mai tîrziu de 30 de zile de la constatarea circumstanțelor, și nu mai tîrziu de 60 de zile de la ziua alegerilor. „Dacă aș fi demisionat mai tîrziu, să zicem la finele lui aprilie, alegerile locale nu ar fi putut fi organizate pînă în 2019. Dacă însă demisionez acum, alegerile locale pot fi organizate la Bălți în ziua de 20 mai, declarată de CEC zi unică de organizare a alegerilor anticipate în țară”, a declarat Renato Usatîi la mijlocul lunii februarie.

În pofida stipulărilor legislative clare, autoritățile examinau și alte scenarii. Conform portalului Newsmaker, cei de la PD înclinau spre îmbinarea alegerilor locale la Chișinău și Bălți cu cele parlamentare și organizarea lor în toamnă. De aceea, la începutul lunii martie, CEC a declarat că în bugetul de stat nu au fost prevăzuți bani pentru alegerile primarilor de Chișinău și Bălți. Adică, în caz de necesitate, motivul pentru amînarea alegerilor locale anticipate în cele mai mari orașe ale țării putea fi găsit.

Socialiștii insistau pe un alt scenariu. Din declarațiile președintelui Igor Dodon, făcute la sfîrșitul lui februarie în timpul unei emisiuni a postului NTV Молдова, el personal pledează pentru ca în mai să fie organizate și alegerile anticipate ale primarilor de Chișinău și Bălți, și alegerile parlamentare anticipate. „Eu susțin organizarea mai devreme a alegerilor parlamentare pentru ca să punem punct și să nu cheltuim bani de două ori. Ar fi o economie de zeci de milioane de lei”, a menționat șeful statului.

„Cred că autoritățile au sondat opinia publică – poate vor reuși să evite alegerile inoportune pentru ei, susține analistul politic Igor Boțan. Totuși, guvernanții noștri nu au riscat să experimenteze. Partenerii occidentali și așa au fost extrem de nemulțumiți de schimbarea sistemului electoral și trecerea la sistemul mixt de alegere a Parlamentului. Iar la mai puțin de un an de la modificarea Codului electoral, în Moldova se discută despre dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate în luna mai. E periculos. După ce Chișinăul a ignorat recomandările Comisiei de la Veneția, autoritățile nu și-au putut permite să ignore și legea. 

În plus, democraților nu le convin alegerile parlamentare anticipate în mai – ei nu sînt gata pentru aceasta. Mai ales că pentru a dizolva parlamentul e nevoie să fie provocată o criză guvernamentală artificială. La ce trebuie PDM-ului asta? Cei de la Guvern speră că în martie-aprilie Moldova va primi de la UE prima tranșă a ajutorului macrofinanciar și cine va aloca acești bani dacă Guvernul va fi demis?”.

Politologul Bogdan Țîrdea consideră că PD a decis să acționeze în conformitate cu legea (noile alegeri locale – în mai, cele parlamentare – în noiembrie) din cauza presiunilor din afară.

„Există o presiune asupra autorităților moldovene din partea unui șir de structuri europene, spune el. Spre exemplu, a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, care încă în octombrie trecut a adoptat o rezoluție care condamna înlăturarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar general de Chișinău și a organizat mai multe vizite de lucru pentru o analiză minuțioasă a cazului Chirtoacă. Evident, Congresul va urmări îndeaproape actualele alegeri locale.

La 26 februarie Consiliul Uniunii Europene pentru afaceri externe a publicat concluziile privind Republica Moldova – 27 de puncte, majoritatea cărora constată degradarea democrației în RM. Aceste concluzii au devenit, de facto, marcajul negru pentru autoritățile din Moldova. Iar peste cîteva zile Comisia de la Veneția va adopta un șir de concluzii privind Moldova, inclusiv modificarea legislației electorale. Toate acestea nu au putut să nu joace un rol său în decizia actuală privind organizarea alegerilor locale. Dacă le-ar fi transferat pentru la toamnă, cum le-ar fi explicat democrații funcționarilor europeni de ce se tergiversează alegerile primarilor de Bălți și Chișinău, mai ales în condițiile în care la Chișinău a fost desemnat propriul primar general interimar? PDM nu a avut suficiente argumente să transfere alegerile pentru noiembrie, de aceea a decis să nu riște.”

Continuarea articolului citiți pe noi.md.