08 septembrie 2021, 17:00 Rubrica vizitatorilor-autori 2940

Examenul la istorie: să nu repetăm greșelile anilor trecuți

A început noul an școlar. Pentru unii este ultimul an de școală, pentru alții – treapta de trecere din clasele gimnaziale în cele liceale. Oricum, peste luni numărate și elevii clasei IX, și cei din clasa XII vor avea de susținut examenele de absolvire. Inclusiv testul la istorie. Practic, an de an acest examen provoacă un val de indignare publicului moldovenesc, în special din cauza dedesubturilor ideologice ale întrebărilor și a formulărilor acestora.

Testele din anul de studii 2020-2021 nu au fost o excepție. Anume de aceea vrem acum să ne amintim de ele, în speranța că spre primăvara lui 2022 ministerul renovat al educației va ține cont de greșelile comise și nu le va mai admite.

Fapte neverificate

Se știe că faptul este îndărătnic, cu el nu te poți certa. Cum se vede, autorii testelor la istorie de anul trecut au altă părere. Pedagogul Natalia Viținscaia, care la rugămintea noi.md a analizat testele de anul trecut pentru absolvenții cl. IX, a găsit cel puțin trei erori grosolane . Astfel, la tema I sub imaginea monumentului lui Ștefan cel mare din Chișinău scria, că acesta a fost inaugurat în a. 1929, deși toate sursele documentare arată că inaugurarea solemnă a lui a avut loc la 28 aprilie, 1928 .

Diagrama circulară a componenței etnice a populației Basarabiei (a.1930 ) indică, că pe atunci aici locuiau 56% de români, 12% de ruși, 11% de ucraineni, 6% de evrei, 5,7% de bulgari (din careva motive, cifrele anterioare nu conțineau zecimi de procent), 3,5% de găgăuzi, 2,8% de nemți, «alții» - 2%. «Reiese, că dacă românii constituiau 56%, atunci minorităților naționale le reveneau 44%. Dar la adunarea cifrelor obținem 43%. Unde s-a pierdut un procent?», - se întreabă expertul nostru. Dar manualele trebuiau să formuleze o concluzie privind componența națională a Basarabiei în perioada interbelică și să argumenteze răspunsul. Cum o poți face în baza unor calcule eronate?

Tema următoare este consacrată Pactului Molotov-Ribbentrop (cum se vede, una dintre preferatele autorilor. Întrebările ce țin de acest document se repetă din an în an). În sarcina examenului se spune, că acesta a fost semnat la 23 septembrie, 1940, chiar dacă evenimentul a avut loc cu o lună mai înainte – la 23 august.

Nu putem crede, că autorii testelor nu cunosc cronologia, mai degrabă aici s-a strecurat o banală neglijență. Dar în acest caz reiese, că nimeni nu a mai verificat aceste întrebări, deși este obligația directă a specialiștilor de profil de la Ministerul educației. Să ne închipuim numai starea copiilor,care la lecții au primit o cu totul altă informație!

Cu dedesubturi ideologice

Dar erorile faptice grosolane din sarcinile examenelor reprezintă doar piscul ghețarului. În test este citat scriitorul Vitalie Ciobanu cu privire la sărbătorirea zilei de 9 Mai: «Concetățenii noștri au participat la al doilea Război Mondial de ambele părți. De aceea, sărbătorind victoria unora, noi nu trebuie să înjosim demnitatea altora. Să nu uităm, că în istoria Moldovei, spre deosebire de țările occidentale, perioada postbelică a fost marcată de instalarea unui regim totalitar. Noi nu am obținut libertatea deplină. De aceea, eu cred că ziua de 9 mai trebuie să fie ziua comemorării victimelor războiului, ziua durerii și ziua revenirii la istorie »…

Între timp, amintește Nataslia Viținscaia, «există decizia parlamentului «Cu privire la zilele comemorative, de sărbătoare și de odihnă în Republica Moldova», conform căreia la 9 mai este marcată Ziua Victoriei și memoriei eroilor căzuți pentru independența Patriei. De ce sarcina pentru elevi a căpătat forma unei presiuni ideologice, morale și este formulată univoc: «Explică de ce 9 mai trebuie să fie « ziua comemorării victimelor războiului, ziua durerii și ziua revenirii la istorie »? Sursa indicată este doar opinia unei singure persoane, care de altfel vine în contradicție cu sărbătorile marcate oficial și stabilite de parlamentul PM ». Mai ales dacă ținem cont de faptul, că România a încheiat războiul ca aliat al URSS și în a. 1954 împreună cu URSS a sărbătorit victoria asupra Germaniei.

În această privință, «ceea ce se face azi în școlile Moldovei și examenul de istorie este o violență simbolică asupra copiilor și a valorilor în care ei cred », - se arată convins Alexei Petrovici, conducătorul Comitetului național «Победа», președintele clubului istorico-patriotic rus. În emisia postului «NTV Moldova» el a declarat: «cum se vede, prin acțiunile lor ideologii din Ministerul educației doresc să educe în țară o generație nouă de partizani și revoluționari ».

«În familii copilului i se spune una,el este educat într-un anumit spirit, iar la examen este obligat să scrie niște prostii. Prin activitatea noastră, noi ne opunem acestui lucru. Dar în general ar trebui ca la Ministerul educației să activeze persoane adecvate, sănătoase, culte, cu o atitudine patriotică față de Moldova », - crede el.

«Ideologii contemporani, care șed la Ministerul educației și scriu aceste ”teste minunate” să-și amintească istoria activității în ilegalitate și a mișcării de partizani, cum oamenii erau impuși să spună ceea ce le cereau autoritățile, în timp ce ei judecau altfel și își făceau treaba așa cum considerau că e corect. De aceea, dacă doresc să educe ilegaliști și partizani, este cea mai bună metodă de a o face. Însă alții nu vor merge în ilegalitate, vor fi la vedere și vor continua această activitate deschis și în serios, pentru a nu admite ca oamenii «să fie buimăciți cu aceste prostii ieftine», - spune A.Petrovici.

Eroare peste eroare

Jurnalista Elena Levițcaia-Pahomova crede că anul trecut calitatea testelor pentru absolvenții clasei IX a «spart fundul».

«Fiecare copil are dreptul să citească un text literat, venit tocmai de la Ministerul educației, adică de la oamenii care întruchipează sistemul educației, - a scris ea în rețeaua Facebook. – Dar cum e sistemul, așa-s și textele. Să omitem ”mărunțișuri” ca zecile de spații inutile, lipsa virgulelor, traducerea în care se pierde sensul și incapacitatea autorilor de a face acordul dintre subiect și predicat. La ce bun să angajezi un corector rus, dacă poți primi personal banii pentru munca ”titanică” de alcătuire a testelor?»

Chiar și o verificare simplă a sarcinilor din teste prin corectorul automat al programului Word din computer ar fi eliminat jumătate din greșelile de scriere. Însă nimeni nu a făcut-o. Sarcinile conțin numeroase greșeli monstruoase, pentru fiecare dintre ele la școală elevilor li se scade nota.

Iată un exemplu, pe care îl aduce Natalia Vinițcaia în analiza sa: «Utilizează sursele pentru (înainte de «pentru» lipsește virgula!) a compune un text de argumentare a următoarei afirmații : Dezvoltarea economică a Basarabiei în componența României Mari balansA (!!!) între progres și restricții ». Într-o propoziție – două greșeli grave – de ortografie și de punctuație. Sau o altă însărcinare: «Arată, granițele cronologice ale Războiului al doilea mondial ». Cine poate explica rostul virgulei de aici?

Multe întrebări au fost formulate în general ne-rusește. Spre exemplu, «examinează sursa și cunoștințele precedente». Cum poți examina«cunoștințele precedente»? Ce cunoștințe precedente ? Ale cui cunoștințe precedente?

«Privește fotografia. Formulează motivul instaurării monumentului din imagine». Imediat apar în memorie damele din orașul N din «Sufletele moarte»de Gogol: «Ele niciodată nu spuneau: mi-am suflat nasul, am transpirat, am scuipat, da spuneau: mi-am ușurat nasul, m-am isprăvit prin intermediul batistei». Testele școlare nu-s locul cel mai potrivit pentru exerciții de elocvență înflorată. Formularea clară și exactă a întrebărilor e de ajutor și celor care susțin, și celor care verifică testele. Dacă, desigur, scopul nu este de a încurca premeditat.

Și ex-vicepremierul Alexandr Muravscii a comentat pe rețelele de socializare testele agramate. El a atras atenție definiției termenului «a balansa» în una dintre sarcini. În nota explicativă se spune «a balansa – mișcări alternante în direcții opuse ». În opinia lui Muravschii, «această definiție uluitoare este un produs al fanteziei » specialiștilor de la Ministerul educației.

«Nu am găsit nimic asemănător în vre-un dicționar , - continuă Muravschii. - Să cugetăm acum: cînd anume pot fi efectuate asemenea «mișcări alternante în direcții opuse». Corect – în timpul actului sexual. Iar pe elevii noștri îi obligă să facă aceste mișcări pentru a descrie dezvoltarea economiei Basarabiei în componența României Mari».

«La alcătuirea testelor de istorie pentru absolvenții liceelor cu predare în limba rusă, Ministerul educației a manifestat incompetență și gramaticală, și de formulare logică a întrebărilor», - este revoltat Dmitrii Roibu, activist al mișcării «Потомки Штефана», care crede că specialiștii respectivi trebuie «trași la răspundere în conformitate cu legea și funcțiile executate de ei ».

«Ministerul educației, culturii și cercetării trebuie să ia măsuri urgente pentru a nu-și păta imaginea și a explica public cum au putut fi comise asemenea greșeli grave , cine este de vină, cine și cum a fost pedepsit pentru aceste greșeli grave »,- spune Roibu în comentariul pentru noi.md. Însă în perioada verii nu s-a făcut nimic. Cel puțin, Ministerul de profil nu a venit în fața publicului larg cu scuzele și explicațiile de rigoare .

Ce spun părinții

Jurnalista Elena Levițcaia-Pahomova crede că pe părinții absolvenților îi revoltă sarcinile agramate de la examene, conținutul cursului de istorie a românilor, care este predat în instituțiile preuniversitare din republică încă din anii 90 ai secolului trecut. Dat, este convinsă ea, «peste cîțiva ani se va face liniște. Părinți ai absolvenților vor deveni cei care au studiat faimoasa «Istorie a românilor». Ei nu cunosc adevărul, nu vor observa substituirea noțiunilor, ei trăiesc în realitatea unei istorii distorsionate. Cercul se va închide. Scopul «spălătorilor de creier» este atins. Deocamdată în Moldova există o singură alternativă cursului școlar de istorie – seria documentarelor «История Молдовы». Este extrem de puțin pentru a combate complex falsificarea. Trebuie să folosim toate formele de prezentare a informației: de la spoturile video la literatura populară. Cine trebuie să o facă? Nu putem spera la istorici. Ei așa și nu au alcătuit culegerea «Istoria Moldovei» într-o limbă accesibilă oricui. Cred că trebuie să ne implicăm noi, jurnaliștii. Și etnografii pot contribui. Istoria trebuie reînviată prin exemple concrete, bazate pe obiectivitatea istorică. Noi mai avem un an-doi pentru a elimina minciuna crasă și falsificarea din «Istoria românilor». Istoricii stataliști ar putea propune amendamentele, iar părinții i-ar susține. Încă mai are cine. Degrabă nu vor mai fi ».

O vom corecta puțin pe Elena Levițcaia-Pahomova: mai există o sursă, materialele căreia au fost folosite activ de autorii documentarelor suspomenite – site-ul www.moldovenii.md, compartimentul «Istorie», scris de profesioniști de nivel înalt, care au studiat istoria, inclusiv în România.

De altfel, toate aceste obiecții și reproșuri se referă la specialiștii precedenți ai ministerului de profil, și la autorii testelor de anul trecut. Anul acesta avem un guvern nou, respectiv – la Ministerul educației au venit oameni absolut noi. Să sperăm – profesioniști de nivel înalt, care vor ține cont de greșelile colegilor lor.

Vladislav Bordeianu