|
Tîrgul de Covoare la Chișinău (Video)
Cele mai vechi, dar și cele mai noi covoare au fost expuse publicului iubitor de artă tradițională moldovenească.
Cea de-a treia ediție a Tîrgului Național de Covoare – „Covorul dorului", a adunat scoarțe și meșteri iscusiți din întreaga țară.
Zeci de muzee de prin satele Moldovei au venit la eveniment cu cele mai de valoare covoare pe care le au în colecțiile lor. „Observați, și-au adus colecțiile de scoarțe, lăicere, lădare, păretare, ungherare, cordare, grindare, etc. De la ediție la ediție se dorește și se aduce alte și alte covoare, astfel încît lumea să le redescopere așa cu încetul și să înțeleagă pe cît de bogată este această tradiție", a menționat muzeologul Varvara Buzilă.
În cadrul evenimentului au fost expuse și covoare ale popoarelor străine, precum cele din Bulgaria. Nelipsite au fost și scoarțele centrului „Artă rustică", care au reprezentat compartimentul „Covorul continuitate". Meșterițele centrului folosesc modelele de scoarțe vechi din patrimoniul țării pentru a asigura continuitatea tradiției țesutului.
La rîndul său, ministrul Culturii, Monica Babuc a subliniat că „sîntem unicul popor în această lume care face războaie cu pomul vieții, cu flori: trandafiri, crini, romanițe și face războaie cu bunăvoință, pentru că războaiele noastre sînt covoarele".
Pentru prima dată, reprezentați Castelului „Mimi" și-au expus șase covoare din colecția proprie ce numără peste 200 de piese. „Cel mai vechi covor din colecția noastră are peste 200 de ani, iar în total avem peste 55 de covoare. Acestea sînt adunate din toată Moldova, avem doar unul din zona Bulboaca, unde se află Castelul", ne-a relatat directoarea Castelului „Mimi", Cristina Frolov.
La fel, am reușit să aflăm că și în familiei interpretei Geta Burlacu sînt păstrate covoare vechi, ce datează din anii 1899-1901, care au fost transmise din generați în generație pînă în prezent. „Aceste covoare au o energie specifică, iar cu cît mai mulți ani trec, cu atît mai prețioase devin", a specificat Geta.
Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Național „Nicolae Sulac".
Reamintim că informații amănunțite despre Alesul covoarelor; Ţesutul popular decorativ; Broderii; Croşetare; Împletitul din salcie; Împletitul din paie; Împletitul din pănuşi de porumb; Împletitul din papură; Prelucrarea artistică a lemnului; Prelucrarea artistică a pietrei; Ceramica populară; Prelucrarea artistică a pielii şi a blănurilor; Prelucrarea artistică a metalelor pot fi vizualizate la compartimentul «CULTURA» - Мeşteşuguri populare al proiectului moldovenii.md.
Sursa:
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1554
- Populația:
- 1464 locuitori
Pașcani este un sat și comună din raionul Hîncești. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pereni și Pașcani. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Hîncești și la 63 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1464 de locuitori. Satul Pașcani a fost menționat documentar în anul 1554.
Comentarii
(0)