19 martie 2015, 09:38 Alesul covoarelor 20893

Faima covorului moldovenesc în bumbi a ajuns departe de hotarele țării

Scoarța, războiul, cerga, lăicerul, şatranca şi mițele – toate aceste cuvinte, multe dintre care mai că nu le cunoaștem, se referă la covorul tradițional moldovenesc. Printre variațiunile acestuia se numără şi covorul în bumbi – mai neobişnuit, cu efect curativ şi cu o tehnică de țesut foarte complicată. Apărut în secolele 18-19, a dispărut din uz în scurt timp, dar a reînviat în mîinile dibace ale meşteriței populare Tatiana Popa. Tot cu ajutorul ei, cucereşte acum inimile admiratorilor de manufactură din toate colțurile lumii. Astfel de covoare sînt  confecționate şi expuse astăzi la Muzeul „Casa părintească” din satul Palanca, raionul Călăraşi.
 
Andreea Ștefan
 
Părinții meşteriței populare Tatiana Popa au fost gospodari în adevăratul sens al cuvîntului. În casa lor nu exista mobilă cumpărată – toată era cioplită de mîinile tatălui său, iar covoarele, prosoapele, hainele erau făcute de mama, modista şi croitoreasa satului. Dar așa cum s-a întîmplat cu mii de gospodari, părinții i-au fost ridicați în Siberia. A redobîndit casa construită de ei abia prin anii ’90. A adunat de prin sat mobila şi alte lucruri ale casei muncite cu multă dăruire de ei şi a întors „Casa părintească” – doar că, de această dată, lumii întregi, în calitate de muzeu.

Tot aici, Tatiana Popa a reînviat tehnica țesutului covorului în bumbi, despre ale cărui origini nu se ştiu prea multe. Cercetătorii de peste Prut nu au găsit asemenea covoare în România. La Muzeul de Etnografie şi Istorie al Moldovei sînt expuse două covoare în bumbi, găsite la Făleşti, care datează cu secolul 19. Din aceste considerente, cercetătorii sînt tentați să declare: „Covorul în bumbi” a fost inventat în Moldova. „Tehnica este asemănătoare unui element tradițional vechi de broderie, care se mai face și azi la ii. Mai greu a fost să înțeleg cum era făcută urzeala, dar mi-a reușit. Am mai perfecționat tehnica de urzeală și tehnica de lucru, am introdus în uz boldișorul, pentru a ușura munca femeilor, care-și răneau pînă la sînge degetele cu firele de urzeală…”, povesteşte meşterița.

Între valori tradiționale şi o bună sursă de venit

Faima covorului în bumbi a ajuns departe de hotarele țării, peste oceane, grație Tatianei Popa. În casele din Canada, Israel, Franța sau Italia există astfel de covoare țesute de Tatiana Popa sau de către femeile pe care le-a instruit. Meşterița e convinsă că țesutul unui covor în bumbi poate fi o bună sursă de venit. De aceea, a instruit femei din diferite zone ale țării, de la Ceadîr-Lunga, pînă la Telenești.

Cursurile au fost organizate în cadrul unor școli de vară pentru inițierea femeilor în afaceri. Multe dintre ele au devenit meşterițe în toată legea şi acum cîştigă bani din asta. „Sîntem deschiși pentru toți cei care vor să învețe. Cu cît mai multă lume va lucra și cu cît mai multe ateliere se vor deschide, cu atît mai rapid va fi rezolvată marea problemă a locurilor de muncă. Această îndeletnicire poate aduce venituri și, respectiv, le poate ajuta pe femeile neîncadrate în cîmpul muncii”, spune femeia.

Un covor cu dimensiunile de 50/50 se face în trei-patru zile. „Se pare că e simplu, dar, de fapt, este un lucru extrem de migălos”, spune meşterița. La un covor mare, cu dimensiunile de doi metri pe unul şi jumătate, patru femei lucrează timp de patru luni. Un covoraș de 50/50 costă în jur de 200 de lei, cel mare ajunge pînă la 11.000, însă munca femeilor merită cu mult mai mult, ne asigură Tatiana Popa.

Covorul în bumbi – sănătate la picioare

Denumirea de „covor în bumbi” se trage de la tehnica țesutului. Nodulul său are forma unui nasture sau bumb, cum i se mai spune în popor. Avînd centrul fiecărei împletituri puțin bombat, covorul în bumbi are un efect terapeutic unic, motiv pentru care este indicat să mergi pe el cu picioarele goale ori să stai culcat… Nu are însă bogăția de culori atît de apreciate la covoarele scoarță, pe care sînt țesute flori mari, în culori aprinse. Tocmai din acest considerent covorul în bumbi nu s-a bucurat de popularitate şi a fost dat uitării de către gospodinele din Moldova.

„Misiunea primară a covorului în bumbi este cea curativă. Nu este un element de decor, asemenea celorlalte covoare moldovenești, precum scoarța sau păretarul. Se pune pe podea, pentru „talpoterapie”, iar un covor în bumbi, aşternut pe pat, în loc de cuvertură, este o adevărată zestre. De aceea, oricare ar fi tendințele de decor, acest covor va arăta bine în casă”, ne asigură meşterița populară din satul Palanca.

Tatiana Popa şi-ar dori foarte mult ca lumea să se întoarcă la adevăratele valori, să prețuiască obiectele care sînt făcute cu mîna, pentru că acestea rezistă în timp și pot fi transmise din generație în generație. „Lumea a uitat de ce moldovenii fac daruri la sărbători, care este menirea tradiției de a dărui prosoape, covoare şi alte obiecte confecționate cu mîna. Rostul lor era nu numai de întrebuințare prin ale casei, ci şi de aducere aminte. Astfel, un obiect unicat, lucrat cu mîna, transmite peste secole memoria despre cel care l-a lucrat sau l-a dăruit. Acum însă, se dăruiesc, pentru bifă, obiecte care au preț, dar nu şi valoare. Chinezării, care nici măcar în treburile casnice nu-ți sînt de folos. Şi e păcat… Lumea ar trebui să înțeleagă diferența şi să aprecieze obiectele de valoare”, mai spune meşterița.

La Muzeul „Casa părintească” din satul Palanca, raionul Călărași, sînt expuse covoare vechi de peste o sută de ani, confecţionate de mama meșteriţei Tatiana Popa, și mobilă cioplită de tatăl său. Este casa părintească a tuturor, pentru că toţi care i-au pășit pragul au avut impresia că s-au întors acasă, la părinţi sau la bunici.
 
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.