|
Poeta Marcela Mardare a editat o carte de versuri
O carte de poezii intitulată „Floare de cais”, tradusă în limba rusă de Luba Feldsher („Цветок абрикоса”) a poetei Marcela Mardare a apărut la o editură din capitală, relatează moldpres.md.
Solicitată de agenție, Marcela Mardare a menționat că volumul cuprinde 56 de pagini. ”Traducătoarea Luba Feldsher are felul ei de a percepe textul, de a simți și de a reda atmosfera poeziei. Ea a făcut traduceri din creația mai multor poeți din R. Moldova: Leonida Lari, Ludmila Sobiețchi, Gheorghe Doni, Claudia Partole ș.a. Este o minunată traducătoare care știe să îmblînzească cuvintele și să le creeze zborul inspirat”, a subliniat Marcela Mardare.
Potrivit scriitoarei Luba Feldsher, în versurile Marcelei Mardare sînt vibraţii tainice ale sufletului, reflecţii ale schimbărilor interioare şi exterioare, încercarea de a accepta pierderile inerente fiecărui om. În ele persistă mai mult recunoştința decît durerea, înţelepciunea decît tristeţea.
”Am dorit să fac cunoscut cititorul de limbă rusă cu lumea armonioasă a poetei, păstrată în romanţe. Această apropiere de folclor se regăseşte nu numai în melodicitate şi rime, dar şi în conţinutul laconic al versurilor, extrem de sincere şi adesea profund trăite. „Învăţ iubirea…” – astfel este intitulată una din poeziile plachetei şi acest titlu poate fi pus ca epigraf la toată lirică Marcelei Mardare. A învăţa iubirea toată viaţa – o dragoste fericită şi… tragică, a învăţa să depăşeşti durerea şi a vedea copacii înfloriţi primăvara şi frunzele aurii toamna, să păstrezi în sine fetiţa cu coroniţă din romaniţe, să suferi pentru acei care visează la patria înstrăinată, să crezi în asemenea cuvinte simple şi veşnice: iubire, fidelitate, casă părintească, amintiri… Cartea de poezii lirice nu poate fi un manual despre viaţă, dar ea adesea îl poate integral înlocui. Aceasta se referă în mare măsură şi la poeziile Marcelei Mardare”, a subliniat Luba Felsdher.
Marcela Mardare s-a născut la 1 decembrie 1948 în satul Miclești, raionul Criuleni. În 1976 a absolvit Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie. A debutat în 1989 cu volumul ”Scut pentru Leonora”, urmat de cărțile de proză și poezie: ”Iepurașul fricos”(povestiri pentru copii), ”Miracol” (versuri), ”Verdele din ochii tăi”, (versuri), ”Nelimita iubirii” (nuvele), ”Iarba neuitării” (versuri), ”Cine-s eu cu adevărat” (poezii), ”Reîntoarcerea în cerc” (povestire), ”Dincolo de noi” (proză) ș.a. A fost distinsă cu ordinul ”Gloria Muncii”, precum și cu mai multe premii literare la Saloanele Internaționale de Carte pentru Copii și Tineret, pentru cărțile ”Legende despre flori”, ”Fascinația culorilor”, ”Cine-s eu cu adevărat” ș.a.
Sursa:
- Anunt imporntant pentru cetatenii R. Moldova din Israel legat de permisele de conducere
- Anunț important al Ambasadei Marii Britanii în Moldova
- Cum să renunți la cetățenia dublă?
- Guvernul organizează Tîrgul locurilor de muncă
- MAE își exprimă regretul profund în legătură cu decesul unei cetățence a țării noastre în urma atacu…
- O moldoveancă, ucisă în atacul terorist din Tel Aviv
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
- Chirurgii au creat o rețetă de supă pentru ca pacienții să slăbească înainte de operație
- Pe 2 noiembrie în Moldova va avea loc acțiunea ecologică anuală - Să ajutăm natura
- O operă de artă veche de aproximativ 900 de ani
- Proprietățile vindecătoare ale fructelor și frunzelor de dracilă
- Bunătatea este o calitate morală a omului
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1431
- Populația:
- 9063 locuitori
Cupcini este un oraş în Raionul Edineţ, Republica Moldova. Amplasat în partea de nord a republicii, străbătut de rîul Ciuhur, oraşul Cupcini este situat la o distanţă de 194 km de Chișinău. Conform datelor statistice, în anul 2008, populaţia oraşului constituia 9063 locuitori. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1431, cînd Alexandru cel Bun întărea stăpînirea asupra „vadului de piatră de pe Ciuhur” lui Cupcici vornic, a cărui nume îl ia satul.
Comentarii
(0)