09 decembrie 2012, 12:10 Sănătate 5520

„Efectul Pinocchio”: nasul te dă de gol cînd spui o minciună

Un grup de cercetători spanioli a identificat, cu ajutorul camerelor termografice, o serie de corelaţii între starea mentală şi temperatura corpului, descoperind că atunci cînd o persoană minte nasul ei începe să se încălzească.

 Potrivit rezultatelor acestui studiu, povestea lui Pinocchio, băieţelul de lemn al cărui nas creştea de fiecare dată cînd spunea o minciună, nu ar fi complet fictivă.

Astfel, psihologii care au investigat modalităţile în care stările mentale influenţează temperatura corpului au constatat că atunci cînd cineva spune o minciună, nasul şi regiunea din jurul colţurilor din interior ale ochilor încep să se încălzească, informează canal.ugr.es.

Specialiştii de la Universitatea din Granada, Spania, au spus că "efectul Pinocchio" este doar una din seria de schimbări pe care sentimentele le generează în temperatura corpului, care au putut fi descoperit folosind o metodă numită termografie.

Testele au mai arătat că, atunci cînd efectuăm un efort mental considerabil, temperatura feţei scade, în timp ce, în cazul unui atac de anxietate, temperatura feţei creşte.

Atunci cînd ne afişăm în mod incorect adevăratele sentimente (deci cînd minţim), temperatura din jurul nasului creşte şi un element al creierului numit "insula" se activează. Insula este o componentă a sistemului de recompensă din creier şi devine activ doar cînd experimentăm sentimente reale (denumite "qualias"). Este implicat şi în detectarea şi reglarea temperaturii corpului.

Corelarea puternică dintre activitatea insulei şi creşterea temperaturii este următoarea: cu cît mai activă este insula, deci cu cît mai puternic este sentimentul, cu atît mai mult scade temperatura, şi vice versa, afirmă cercetătorii spanioli.

De asemenea, echipa a identificat amprenta termală a exerciţiilor aerobice şi a diferitelor tipuri de dans. Cînd o persoană dansează flamenco, de exemplu, temperatura scade în zona posteriorului şi creşte în antebraţe.

Pentru că asimetria temperaturii din cele două părţi ale corpului şi schimbările locale de temperatură sunt asociate cu starea fizică, mentală şi emoţională a persoanei, termograma - un marker somatic al stărilor subiective sau mentale - ne permite să vedem ce anume simte sau gîndeşte o persoană, a explicat profesorul Salazar.

Termografia poate fi folosită şi pentru evaluarea emoţiilor şi identificarea molipsirii emoţionale. De exemplu, cînd o persoană cu un grad ridicat de empatie vede pe altcineva suferind, devin "infectaţi" de durerea acestuia, cauzînd creşterea temperaturii în antebraţe.

În cazul unor anumite afecţiuni neurologice precum scleroză multiplă, corpul nu îşi reglează corect temperatura, situaţie în care poate fi detectată de o termogramă.