29 mai 2013, 17:08 Personalități 7739

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni omagiat la Chișinău

Mitropolitul Eparhiei Chişinău-Hotin Gavriil Bănulescu-Bodoni a adus o contribuţie mare la învăţămînt în Moldova, au declarat marţi participanţii la conferinţa de la Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură, consacrată aniversării a 200 de ani de la intrarea bisericii ortodoxe moldovenşti în componenţa Patriarhiei Moscovei, transmite agenţia Новости-Молдова.

Şeful reprezentanţei Rossotrudnicestvo în Moldova Valentin Rîbiţkii a menţionat că „această conferinţă are un rol important în cadrul manifestărilor pentru extinderea relaţiilor culturale ruso-moldoveneşti”.

 „Ea se desfăşoară înainte de vizita la Chişinău, preconizată pentru luna septembrie, a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii Kiril”, - a spus Rîbiţkii. 

Evenimentul a fost consacrat rolului lui Bănulescu-Bodoni în relaţiile bisericeşti şi culturale ale popoarelor moldovenesc şi rus.

 „Mitropolitul Gavriil s-a proslăvit ca savant şi editor. El este onorat atît de Biserica Ortdoxă Rusă, cît şi de cea Română. Originar din Transilvania, el a studiat nu numai în Patrie, dar şi în Ucraina şi Grecia, a predat diverse discipline în Moldova şi Transilvania. A slujit în componenţa Patriarhatului Constantinopol, apoi a condus eparhii pe teritoriul Imperiului Rus. Despre Bănulescu-Bodoni sînt scrise multe lucrări. Mitropolitul era unul dintre cei mai erudiţi oameni de pe acele timpuri”, - a menţionat Victor Costeţchi, specialist principal al CRŞC pentru proiectele culturale-educaţionale.

 Potrivit spuselor lui, „anume Bodoni a binecuvîntat întemeierea oraşului Odesa”.

„Cînd în anul 1813 după intrarea Moldovei de Est în componenţa Imperiului Rus a fost creată noua eparhie a Bisericii Ruse, Bănulescu-Bodoni a fost numit mitropolitul ei. Eparhia a fost numită Chişinău-Hotin, din ea făceau parte de asemenea teritoriile actualelor regiuni Odesa şi Nikolaev – circa 900 de lăcaşe. Slujitorii clerului nu primeau leafă de la stat, se hrăneau de pe loturile de pămînt. Clericilor li se plătea doar pentru activitate educaţională”, - a adăugat Costeţchi.

 El a menţionat că „Mitropolitul Gavriil a fondat la Chişinău un seminar teologic şi o pensiune laică cu instruirea în baza de seminar”.

 „Ambele aceste instituţii de învăţămînt au fost absolvite de persoane cunoscute în Moldova şi peste hotarele ei – nu numai preoţi, dar şi oameni de cultură. Apropo, la seminar, la insistenţa Mitropolitului se studiau printre mai multe ştiinţe şi psihologia. Atenţie deosebită se acorda însă dezvoltării gîndirii de sine stătătoare”, - a menţionat Costeţchi.

 „Anume graţie lui Bănulescu-Bodoni la Chişinău a apărut prima tipografie, unde erau editate cărţi în limbile moldovenească şi rusă. Graţie acestei valoaroase achiziţii, în Moldova de Est au încetat să aducă, ca în trecut, publicaţii din Transilvania, care aveau o mulţime de greşeli gramaticale şi canonice”, - a conchis savantul.