|
Foto: stiri.md |
Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia și-a sărbătorit cea de-a 76-a aniversare
Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia, Artist al Poporului, preşedinte al Societății de impresariat artistic „Art Goya International” și director al Festivalului Internațional „Regina Vioara”, și-s ărbătorește cea de-a 76-a aniversare, informează moldovenii.md cu referire la moldpres.md.
S-a născut la 29 martie 1947, la Sîngereii Vechi, raionul Sîngerei, într-o familie de lăutari. Face parte din dinastia Goia, care a dat lumii trei dirijori: fraţii Pavel, Dumitru şi Vasile Goia. A studiat la Şcoala de muzică „E. Coca”, la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” (1961-1965), cu profesorul Loghin Ţurcanu (armonia). Şi-a continuat studiile la Institutul Muzical-Pedagogic „Gnesin” din Moscova (1966-1971), cu profesorii Cernov, Alekseev (polifonia şi armonia), Leo Ghinsburg şi Dmitri Kitaenko (dirijare).
Prima orchestră „Viorica” a fondat-o pe cînd îşi făcea studiile la Moscova. Aceasta a fost formată, în 1967, din studenţi moldoveni aflaţi la studii în capitala URSS. Solistă era cunoscuta actriţă şi cîntăreaţă Marica Bălan. În timpul vacanţei, concertau prin țară. Aveau în program perle „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, „Hora în şapte scări”, „Hora Fortuna” de Grigoraş Dinicu. „De fapt, şcoala mea a fost la Radio Bucureşti, dar cea pe viu am trecut-o la tatăl meu, Simion Goia, cunoscut lăutar în centrul şi nordul Moldovei”, menţiona într-un interviu Vasile Goia. De la Serghei Lunchevici şi Isidor Burdin a învăţat cum să facă aranjamente folclorice.
În anii 1971-1973, 1978-1980, 2016-2022, Vasile Goia a fost prim-dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău. Ulterior a devenit director muzical al Teatrului „Luceafărul” (1975-1978, 1980- 1986), director al Orchestrei de muzică populară „Mioriţa” a Casei orăşeneşti de cultură din Chişinău (1980-1986), fondator şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei” a Centrului tineretului din Chişinău (1987-1993).
A orchestrat numeroase creaţii populare: „Sîrba-n trei ciocane”, „Sîrba lui Heraru”, pentru orchestră; „Doina badei”, „Ruseasca” pentru taragot. A scris o suită de melodii populare pentru ţambal, muzică pentru teatru şi film.
Sursa:
- Pascaru: "Cetățenii sînt îngrijorați ca alegerile să nu se transforme într-un "sportloto""
- YMCA lansează un nou proiect în Moldova ©
- MAE: Se confirmă decesul unui cetățean moldovean în urma masacrului de la Crocus City Hall
- În Rusia s-a sărbătorit "Mărțișorul" cu speranța îmbunătățirii relațiilor dintre cele două țări
- Cîrnaț, despre votul prin corespondență: ”El trebuie introdus ori pentru toți, ori pentru nimeni”
- Produsele Viorica Cosmetic, vedete la expoziția Cosmo Perfumery & Cosmetics 2024 din Bologna ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1701
- Populația:
- 1449 locuitori
Ţahnăuţi este un sat din cadrul comunei Ţareuca, raionul Rezina. Satul Țahnăuți este situat la o distanță de 10 km de orașul Rezina, la 12 km de stația de cale ferată Șoldănești și la 110 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1449 de oameni. Satul Țahnăuți a fost menționat documentar în anul 1701.
Comentarii
(0)